ANGAJAMENTE

ANGAJAMENTUL MEU PENTRU ROMÂNIA

SCHIMBAREA ADEVĂRATĂ PENTRU UN DECENIU AL RENAȘTERII NAȚIONALE

De ce candidez ca independent la Președinția României?

Pentru a fi Președintele oamenilor, nu al partidelor.
Pentru a putea pune țara înaintea partidelor și a fi scut pentru cetățeni în fața statului ineficient și hărțuitor.
Pentru a fi liber să lupt cu incompetența, corupția și stagnarea din politică – singura cale de a aduce statul pe un făgaș al competenței, cinstei și al eliberării potențialului națiunii noastre.
Pentru a pune economia și societatea pe un drum al dezvoltării, dialogului și al respectului dintre noi și pentru noi.
Pentru a pune întreaga mea experiență la muncă, pentru ca România să fie respectată, iar politica noastră externă să contribuie la pacea, securitatea și prosperitatea românilor.

Angajamentul pentru România

Angajamentul pentru România reprezintă viziunea mea pentru următorul deceniu, un plan ambițios și metodic, bazat pe obiective clare și măsurabile. Angajamentul se bazează pe patru piloni fundamentali:

- Țara înaintea partidelor. O schimbare profundă a politicii și a actului guvernării în România.
- O economie în folosul tuturor românilor.
- Educație și sănătate moderne pentru fiecare.
- O Națiune puternică, respectată și influentă în Europa și în lume.

Unde ne aflăm?

România are un potențial uriaș, o știm cu toții. Avem o bogată istorie și o vastă cultură. Ne-am dovedit puternici, harnici și capabili să facem față oricărei provocări.

În ultimele decenii, societatea noastră a progresat, însă politica a rămas în urma acestor transformări, devenind o frână în calea progresului și prosperității țării. După integrarea euroatlantică, politicienii nu au putut să propună un nou proiect național, lăsând România la periferia Europei și pe români să fie tratați ca niște cetățeni europeni de mâna a doua.

Viziunea mea pentru România și misiunea mea ca Președinte este de a descătușa întreg potențialul națiunii noastre, investind în oameni, într-o țară care oferă fiecăruia șansa de a reuși în viață.

La aceste alegeri, vom avea de făcut o alegere fundamentală: ce viitor alegem pentru țara noastră? Adversarii noștri propun două căi, ambele cu consecințe grave asupra viitorului nostru. Partidele care au fost la guvernare în acești zece ani de mandat Iohannis propun ca lucrurile să continue ca până acum. Altfel spus, cu aceeași stagnare, incompetență și corupție. Iar ceilalți vin cu o retorică inflamată, speranțe false și soluții nerealiste și vă propun un drum periculos, acela de a fi singuri și în afara familiei euro-atlantice.

Dar există și un alt viitor posibil pe care vi-l propun. Un viitor al schimbării adevărate a modului în care se face politică și este administrat statul român, a modului în care funcționează educația, sănătatea, justiția și economia, a modului în care trăim și muncim în țara noastră.

Într-un context intern și internațional complicat, modul de organizare și operare actual al partidelor reprezintă o adevărată amenințare la adresa democrației și bunăstării noastre. Reinventarea sensului activității politice, cel de slujire a cetățeanului, a binelui comun și a funcționalității statului se poate realiza doar printr-o lovitură decisivă la temelia modului de funcționare a actualului sistem de partide.

Acesta este sensul candidaturii mele independente: ca împreună cu toți cei care credem într-o schimbare adevărată în România, să alegem, pentru prima oară în 35 de ani, un președinte care nu depinde de modul în care politicul și statul funcționează astăzi.

Cunosc mediul politic și știu cât de greu ne va fi să ne luptăm, în această campanie, cu mașinăriile de partid, cu minciunile și dezinformarea din interior, făcută pe bani publici, pe care actualele partide îi aruncă în luptă împotriva mea, atât din țară, cât și din exterior. Pentru a învinge această hidră, am nevoie de fiecare dintre voi. Pentru că victoria nu va fi doar a mea, ci a noastră. Ea va retrezi în noi, în tinerele și tinerii noștri, în profesioniștii din țară și din diaspora, speranța unui viitor mai bun acasă și încrederea că putem aduce o schimbare adevărată în viața oamenilor.

Schimbarea modului în care se face politică și funcționează statul, economia, societatea, precum și a modului în care suntem reprezentați în plan extern reprezintă esența Angajamentului meu în fața Națiunii. Acest Angajament mă va ghida din prima până în ultima zi a mandatului meu. Viziunea pe care v-o propun și independența mea reală față de partide vor readuce rolul și activitatea Președintelui României în litera și spiritul Constituției. Astfel, vom pune punct deceniilor de ficțiune constituțională și minciună politică. Președintele României trebuie să reprezinte întreaga Națiune și să vegheze imparțial la buna funcționare a instituțiilor statului și a relației între stat și cetățean.

Știu că mulți dintre voi au încetat să mai creadă în promisiunile politicienilor, sunteți dezamăgiți și v-ați pierdut speranța că ceva mai poate fi schimbat în țara noastră. Vom întâlni și rezistența acerbă a unei oligarhii politice care nu vrea să-și piardă privilegiile. Vom avea nevoie de curaj, de răbdare și de perseverență.

De aceea, am nevoie de voi toți și de fiecare în parte. Nu voi ezita să vă cer sprijinul pentru a ne lupta cu forțele stagnării și cu influențele externe și interne care afectează interesele țării noastre. Nu vă promit miracole, însă vă promit că îmi voi da toată priceperea, pasiunea, energia pentru a pune Națiunea română pe un drum mai bun.

Făcând alegerea corectă, vom schimba țara și o vom pune pe făgașul dezvoltării și bunăstării. De calea pe care o alegem acum va depinde soarta națiunii române, a copiilor și nepoților noștri, pentru multe decenii de acum încolo.

VIZIUNEA MEA PENTRU ROMÂNIA

Sensul Angajamentului meu pentru România este eliberarea întregului potențial al țării și al oamenilor noștri.

Luate împreună, cele patru direcții ale Angajamentului meu pentru România vor conduce la transformarea funcționarii statului și a politicului, la o economie sănătoasă, la asigurarea unei șanse corecte pentru fiecare și la o Românie respectată și influentă în Europa și în lume.

În cursul mandatului meu, vreau să devenim țara care știm că putem deveni:

O țară cu un stat funcțional, care își slujește, nu-și asuprește cetățenii. O țară în care oamenii o duc mai bine.
O țară care investește în oameni și redă funcționalitatea serviciilor publice esențiale, în special în zona de educație și sănătate.
O țară care oferă o șansă corectă în viață și celor care astăzi sunt uitați sau lăsați în urmă.
O țară cu mai puțină sărăcie, cu mai puține inegalități, abuzuri și discriminare.
O țară care pune pe picior de egalitate toți românii.
O țară care tratează cu respect angajații și pune pe picior de egalitate oamenii de afaceri români și investitorii străini.
O țară cu o economie modernă și inovativă, reindustrializată, ce oferă tinerilor săi locuri de muncă bine plătite.
O țară în care armata este dotată la standarde NATO și militarii activi sau în rezervă sunt respectați.
O țară în care artele, cultura, sportul și voluntariatul sunt încurajate și susținute activ.
O țară care își respectă tradițiile și credința și care este deschisă modernității și progresului.
O țară care stimulează rolul spiritual și social al bisericilor din țară și din diaspora.
O țară în care protejăm mediul înconjurător, apa, solul și biodiversitatea.
O țară pregătită să înfrunte viitorul și să-și elibereze întreg potențialul, în care să nu mai existe frica zilei de mâine, în care tinerii să-și dorească să-și facă un viitor, diaspora să își dorească să se întoarcă, iar vârstnicii să se poată bucura de respect și roadele muncii lor de o viață.
O țară respectată, optimistă și încrezătoare, care se așază, hotărât, la startul unui deceniu de renaștere națională.

CE FEL DE PREȘEDINTE VOI FI

Voi fi un președinte devotat românilor, implicat 100% pe întreaga perioadă a mandatului meu. Voi lucra cu puterea și cu opoziția și voi face ca misiunea administrației mele să fie îndeplinirea Angajamentelor Naționale, asumate de partidele politice cu vocație de guvernare.

Voi promova, neobosit, o altfel de politică, centrată pe nevoile oamenilor și ale țării. Voi promova colaborarea și nu asuprirea și hărțuirea permanente în relația statului cu sectorul privat și cetățean.

Voi fi promotorul nevoii de schimbare profundă a modului în care este organizat sistemul politic și statul român. Voi impune o depolitizare energică a instituțiilor statului, începând cu educația, sănătatea, justiția și companiile cu capital de stat.

Voi promova respectul ca valoare fundamentală în relațiile din politică, societate și politica externă a României. Voi face din politica externă a României un motor de dezvoltare economică și prosperitate pentru români.

Voi reprezenta România și națiunea română cu demnitate, fermitate și ambiție. Locul României nu este la periferia, ci în centrul Europei. Nu tratați ca cetățeni de mâna a doua, ci ca a șasea națiune a Uniunii Europene. Așa cum am făcut la NATO, mă voi bate pentru o reprezentare la nivel înalt a României în toate organizațiile internaționale din care facem parte. Voi face din imaginea și reputația României în Europa și în lume o obligație a mandatului meu.

Voi propune majorităților care vor forma guvernele României asumarea explicită a obiectivelor Angajamentului meu pentru România sub forma unui Contract politic de guvernare între Președinte, Prim-ministru și liderii majorității guvernamentale.

Voi invita partidele parlamentare și societatea civilă să semnăm un nou Pact de la Snagov 2.0. după modelul de succes din 1995. Așa cum adversari politici înverșunați au știut, atunci, să stabilească integrarea euroatlantică a României drept un obiectiv național, voi propune națiunii române un Pact pentru următorul capitol al Proiectului Național: o Românie dezvoltată, respectată și care își va ocupa locul meritat la masa democrațiilor și economiilor europene. Împreună, vom inaugura un deceniu de dezvoltare, de modernizare accelerată și de renaștere națională.

Prima obligație constituțională a Președintelui este menținerea păcii. Am făcut-o la NATO, am s-o fac și ca Președinte al României. Integritatea teritorială, suveranitatea și unitatea țării și bunăstarea cetățenilor sunt obligații sfinte ale președintelui Națiunii române.

Astăzi, securitatea națională nu mai este doar militară. Ea cuprinde și securitatea economică, energetică, cibernetică, alimentară, în educație și în sănătate, a mediului, reziliența societății. De aceea, voi folosi toate instrumentele de putere ale statului, ale economiei și ale societății pentru a transforma România într-o putere multi-regională și o națiune europeană de prim rang.

ANGAJAMENTUL 1: O SCHIMBARE ADEVĂRATĂ ÎN POLITICĂ ȘI ADMINISTRAȚIE

UN STAT FUNCȚIONAL, ÎN SLUJBA CETĂȚEANULUI

Voi fi garantul unui stat funcțional și modern, dedicat nevoilor cetățenilor săi
Voi promova transparența, profesionalismul și integritatea în viața publică
Voi stabili o adevărată alianță cu aleșii locali pentru a proteja interesele oamenilor și comunităților și nu pe ale partidelor
Voi comunica permanent cu cetățenii, la bine și la greu

Un stat modern, dedicat nevoilor cetățenilor săi

Problemele cu care se confruntă România nu sunt noi. Ele se perpetuează de ani de zile și se agravează pe an ce trece. Platformele electorale și programele de guvernare rămân simple promisiuni, neînsoțite de mecanisme de pregătire, urmărire și auditare.

În prezent, statul român funcționează după un model administrativ, instituțional și economic ineficient și depășit. Instituțiile și serviciile publice pe care ne bazăm astăzi sunt versiuni ale celor construite în ultimii 30 de ani sau moștenite, iar provocările actuale ale României sunt cu totul altele.

În mod deliberat, politicienii refuză introducerea unor criterii de performanță în sectorul public. În ultimii 20 de ani, doi președinți, așa-zis de dreapta, și guvernele pe care le-au instalat, au dublat dimensiunea statului. Cheltuielile publice au explodat, însă calitatea serviciilor publice se degradează continuu.

Eforturile de digitalizare de până acum s-au concentrat pe transpunerea în spațiul digital a unor procese gândite pentru hârtie și dosare cu șină. Avem nevoie de digitalizarea completă a tuturor serviciilor publice. Avem nevoie de servicii digitale pentru educație, sănătate publică și administrație, bazate pe interfețe cu inteligență artificială, care permit interacțiunea prin dialog vocal, scris și prin imagini cu orice cetățean, indiferent de nivelul de competențe digitale.

Folosirea serviciilor digitale pentru cetățeni și utilizarea pe scară largă a tehnologiei pentru transparentizarea și eficientizarea statului vor reprezenta o prioritate transversală a Angajamentului meu pentru România. Utilizarea tehnologiei va genera mai multă transparență și eficacitate în relația cetățenilor cu instituțiile statului și ușurarea accesului cetățenilor la servicii publice.

Companiile de stat și agențiile de reglementare sunt și ele sufocate de numiri politice, generând pierderi și mari restanțe la buget, inclusiv dereglări importante în viața economică a țării. Numirea de profesioniști aleși pe criterii de competență, și nu politruci deghizați în specialiști, va reprezenta o prioritate în activitatea mea și o solicitare expresă către guvernele cu care voi colabora.

Disciplina, metoda și rigoarea pe care le voi folosi pentru îndeplinirea Angajamentului meu pentru România vor conduce, gradual, la crearea unui stat bazat pe un model administrativ suplu și inovator, care funcționează pe baza unor proceduri clare, urmărește rezultate și progres real, având un impact pozitiv în societate. Utilizând inteligent resursele publice și oportunitățile existente în beneficiul cetățenilor, cu folosirea transparentă și eficientă a banului public, vom putea începe drumul lung, dar necesar, al reclădirii încrederii între stat și cetățean. Voi milita energic pentru delimitarea clară între nivelul politic și cel al profesioniștilor din administrație.

“La mine în oraș, a fost până acum la putere PSD-ul. Acum a luat PNL-ul. S-a făcut la toate instituțiile audit sau cel puțin au exclus PNL-ul, PSD-ul din aproape toate instituțiile orașului. Nu mai există nici concurs, nu mai exista competiție, nu mai exista nimic. Cel puțin la Compania de apa a fost un director PSD-ist, acum e unul PNL-ist, dar nu s-a mai publicat niciun concurs. Vreau să spun doar că acum tot PNL-ul e la putere în toate instituțiile orașului. Nu mai există un PSD-ist. Nici un privat nu mai e. Au exclus tot.” - GP

“Mi se par că oamenii politici ajung în funcție pe baza promisiunilor pe care le fac în stânga și în dreapta, ca ajută pe unul și pe altul pentru a le promite funcții, diverse funcții, nu mai intru în detaliu, diverse funcții în administrația locală sau centrală. Deci este un lucru concludent, chestia asta demonstrat, toată lumea știe, exact ca și cu numărul de parlamentari, dar nu se face nimic. Adică imixtiunea politicului în administrație este prezentă, este tot timpul.” - SM

UN CONTRACT DE GUVERNARE

Îndeplinirea Angajamentului meu pentru România va consta în negocierea și semnarea unui Contract de Guvernare între Președinte, Prim-ministru și liderii partidelor din coaliția de guvernare, înainte de nominalizarea Prim-ministrului și formarea noului Guvern. Elementele agreate din Angajamentul Președintelui pentru România vor trebui să se regăsească în Programul de guvernare prezentat în fața Parlamentului la învestirea fiecărui guvern.

Voi solicita imperativ partidelor cu vocație de guvernare depolitizarea și numirea pe criterii profesionale în pozițiile cheie din instituțiile publice, de care depinde realizarea Angajamentului meu pentru România.

În cadrul Pactului Snagov 2.0 voi solicita partidelor parlamentare stabilirea unui nivel al administrației statului până la care numirea pe criterii politice este permisă prin lege și de unde funcțiunea publică rămâne stabilă și nepolitizată.

Procesul de instituire de criterii de performanță și de monitorizare permanentă a implementării măsurilor din Angajament va fi realizat printr-un Birou pentru Eficacitatea Politicilor Publice la nivelul instituției Prezidențiale, format din reprezentanți ai instituțiilor responsabile și din profesioniști din mediul privat și academic.

Aceeași metodă (depolitizare, reprofesionalizare, auditarea performanței) va fi aplicată pentru orice strategie ce are ca scop sau afectează elemente legate de securitatea națională a României. Voi aplica indicatori de performanță specifici fiecărui domeniu, promovând transparența instituțională, buna guvernare, guvernarea deschisă și serviciile digitale în educație, sănătate și justiție. Vom folosi tehnologia și inteligența artificială pe scară mare în sectorul public, în scopul reducerii costului reglementării pentru sectorul privat și cetățeni. Vom folosi sistematic indicatorii prezenți în clasamentele internaționale recunoscute (UE, OCDE, Banca Mondială, ONU) pentru a măsura progresul politicilor publice și strategiilor asumate prin lege.

Voi deschide implicarea în activitățile CSAT către alte instituții cu rol de coordonare în cadrul noii definiții de securitate națională și de reziliență societală.

Aceasta definiție extinsă a securității naționale va fi prezentată și aprobată în Parlament, conform prevederilor Constituției României. În elaborarea și revizuirea sa periodică, voi antrena cei mai buni profesioniști din toate domeniile, inclusiv din zona securității economice. În acest scop și în concordanță cu practica recentă în statele NATO și partenere, vom înființa un Birou pentru Securitate Economică și Reziliență în cadrul Administrației Prezidențiale.

Voi promova un rol sporit al femeilor în viața politică și economică a țării. România este țara cu cea mai redusă reprezentare a femeilor în Parlament, în Consiliile Locale și în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, din Uniunea Europeană. Iar acest dezechilibru are nu doar efecte sociale, ci și economice. La nivelul Administrației Prezidențiale, politica de egalitate de gen va fi o normalitate.

Actualul model politic este hiper centralizat și cu un rol disproporționat al Bucureștiului în raport cu țara. Voi promova o Alianță cu aleșii locali pentru a proteja interesele comunităților dincolo de cele ale partidelor și ale birocrației centrale. Un primar sau un proiect bun nu au culoare politică pentru mine. Ei nu mai trebuie să fie puși să alerge la București, pe la ministere, pentru resursele de care comunitățile lor au atâta nevoie. Voi lansa un amplu proces de consultare pentru găsirea celor mai bune formule pentru descentralizarea financiară, ca prim pas către reorganizarea administrativ-teritorială a României.

În cursul mandatului meu, voi vizita fiecare județ al țării pentru a mobiliza atenția și resursele în direcția proiectelor locale și comunitare.

O JUSTIȚIE INDEPENDENTĂ, EFICIENTĂ ȘI PUSĂ ÎN SERVICIUL CETĂȚEANULUI ȘI AL ECONOMIEI

În democrațiile moderne, Justiția reprezintă mai mult decât simplul act de administrare a acesteia. Este însăși măsura prin care o societate este dreaptă sau strâmbă. Investiția într-o justiție modernă și performantă este o investiție în bunul mers al societății și reprezintă un serviciu public esențial. La fel ca în celelalte zone ale funcționării statului, justiția noastră este greoaie, scumpă și greu accesibilă pentru oamenii obișnuiți și micii oameni de afaceri. Legislația este adeseori incoerentă și contradictorie, permițând interpretări subiective din partea autorităților.

Primul pas către o justiție performantă și în slujba cetățeanului este defrișarea junglei legislative existente și codificarea și simplificarea legislației. După un procedeu similar, cu zeci de mii de legi și acte normative abrogate într-o sesiune a Seimului, urmată de codificare, Polonia a scăzut durata medie a proceselor la jumătate, iar fiecare domeniu este guvernat de un Cod unic și dedicat.

Dezvoltarea rapidă a serviciilor digitale dedicate justiției va conduce atât la eficientizarea actului de justiție și la scăderea încărcării instanțelor, cât și la scăderea costurilor pentru justițiabili.

Voi exercita cu rigoare rolul constituțional de supraveghere și de garantare a independenței justiției, a consolidării și protejării rolului CSM.

La fel ca în toate celelalte servicii publice esențiale, voi solicita introducerea și auditarea performanței prin aplicarea OECD Public Integrity Indicators și prin măsurarea performanței în implementarea Strategiei Naționale Anticorupție, conform recomandărilor GRECO.

O ABORDARE INTEGRATĂ A LUPTEI ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI

Corupția rămâne una dintre cele mai grave probleme ale țării. Ca președinte, voi lupta cu toate instrumentele statului de drept împotriva corupției, dar și împotriva cauzelor acesteia. A marii corupții, dar și a celei de zi cu zi, care rezultă din lipsa de transparență și din hărțuirea permanentă de către instituțiile statului a micilor antreprenori și a cetățenilor. Tratarea cauzelor corupției este la fel de importantă precum combaterea efectelor acesteia. Prevenirea este la fel de importantă ca pedepsirea corupției. Pentru consolidarea unui cadru de integritate și prevenirea corupției, consider că sunt importante următoarele aspecte:

Voi propune crearea unei Comisii Naționale de Integritate și Prevenire a Corupției, prin implicarea sectorului privat și a societății civile în dezvoltarea și consolidarea sistemului de integritate publică.
Voi promova educația civică a responsabilității comune și a beneficiilor directe și complementare ale integrității publice (după modelele folosite cu succes în Franța sau Coreea de Sud).
Redefinirea metodologiei și instrumentarului pentru o cartografiere adecvată a indexului integrității și competenței în administrația publică centrală și locală, cu asigurarea unui nivel ridicat de acuratețe, complexitate și relevanță a datelor.
Completarea autoevaluării cu evaluarea externă a experților, a beneficiarilor și a factori interesați prin introducerea Monitorului de integritate, un sistem flexibil de evaluare a integrității folosit în Olanda.
Realizarea unui raport public anual și a unei evaluări ale stadiului îndeplinirii criteriilor de integritate în instituțiile publice.
Aplicarea uniformă și sistematică a metodologiei de management al riscurilor de corupție.
Introducerea de mecanisme de supraveghere, investigare și recurs pentru o aplicare corectă, echitabilă și consecventă a criteriilor de merit, integritate și performanță (după exemplul din Irlanda, Canada, SUA).

PROTEJAREA DEMOCRAȚIEI ȘI A STATULUI DE DREPT

Democrația noastră este încă fragilă. Dreptul la vot, garantat prin Constituție, este îngrădit printr-un sistem de bariere de acces care avantajează marile partide. Sistemul electoral este cel mai puțin modernizat din Europa, permițând și încurajând modalități de fraudă electorală. Voi milita pentru digitalizarea sistemului electoral, depolitizarea Autorității Electorale Permanente și reducerea pragului electoral la 3% pentru alegerile locale și a coborârii vârstei de vot la 16 ani. Un Cod Electoral modern va guverna un sistem modernizat, transparent și accesibil.

Voi lansa o dezbatere națională privind instituția petiției, a inițiativelor cetățenești și a referendumului popular în România. Democrația participativă din România trebuie să intre și ea în era digitală.

Voi propune utilizarea tehnologiei blockchain și a criptografiei avansate (semnături circulare de unică folosință) pentru implementarea unui sistem de vot online care permite trasabilitatea votului de către alegătorul care l-a exprimat și garantează anonimitatea votului pentru oricine altcineva, asigurând astfel corectitudinea și transparența votului, diminuând drastic posibilitatea fraudării. De asemenea, blockchain-ul va moderniza domeniul cadastral, eliminând birocrația și riscurile de fraudă.

ÎN ESENȚĂ, MONOPOLUL PARTIDELOR MARI ASUPRA POLITICII TREBUIE SĂ ÎNCETEZE

În calitate de Președinte, voi promova o cultură a dialogului permanent cu societatea. Voi veni în fața românilor ori de câte ori aceștia au nevoie să-și audă Președintele.

Voi readuce în prim plan dialogul social, astăzi redus la un simplu decor pentru decizii adoptate arbitrar și netransparent.

Voi milita pentru reformarea și transformarea Consiliului Economic și Social în Consiliul Economic, Social și de Sustenabilitate (CESS), constituit din reprezentanții legitimi ai mediilor sindicale, patronale și asociative. Voi încuraja dialogul tripartit ca modalitate esențială a dialogului social.

Voi lansa Dialogurile naționale ale Președintelui în toată țara și în diaspora românească, antrenând actorii din societate în vederea culegerii de idei și creării de consens în jurul temelor cu care se confruntă cetățenii noștri.

Voi prezenta anual un Discurs în Fața Națiunii, prin care voi prezenta un raport detaliat privind starea națiunii, inclusiv a stadiului implementării Angajamentului pentru România și a Contractului de Guvernare.

PAȘI IMEDIAȚI

Înființarea Biroului pentru Eficacitatea Politicilor Publice sub autoritatea Președintelui. El va fi compus din cei mai buni specialiști din zona politicilor publice și va avea ca sarcină centrală elaborarea de indicatori de performanță în zona politicilor publice și a unui mecanism integrat de monitorizare și auditare. Biroul va lucra în mod direct cu Cancelaria Prim-ministrului, cu reprezentanții instituțiilor publice centrale și locale și cu partenerii sociali.
Constituirea Echipelor de Misiune, dedicate fiecăruia dintre Angajamentele Naționale, formate din funcționari publici de elită și cei mai buni specialiști din sectorul privat, academic și asociativ. Echipele de Misiune vor avea ca sarcină să urmărească permanent stadiul îndeplinirii Angajamentelor și a Contractului de guvernare. Președintele va participa, cel puțin trimestrial, la o ședință de Guvern dedicată analizării stadiului implementării deciziilor asumate.
Înființarea Comisiei Naționale de Integritate și Prevenire a Corupției.
Instituirea unui mecanism independent de verificare a competențelor celor propuși în funcțiile importante, similar celui aplicat cu succes în Polonia, începând cu cele din sfera Angajamentului meu pentru România.
Transformarea Institutului Național pentru Administrație în Academia pentru Serviciul Public, cu dublă subordonare, Președinție și Guvern. Academia va lansa un amplu program de pregătire profesională de ultimă generație pentru funcționarii publici la nivel central și local.

ANGAJAMENTUL 2: O ECONOMIE DINAMICĂ ȘI RENAȘTERE INDUSTRIALĂ

Voi promova un nou model economic bazat pe:

- Renaștere industrială, inovare și digitalizare, generatoare de locuri de muncă bine plătite.
- Investiții masive în motoare de dezvoltare regională, în special în zona orașelor mici și a mediului rural pentru a opri și inversa tendința de emigrare a tinerilor.
- Suveranitate energetică și sustenabilitate, pentru facturi ieftine și protejarea naturii.
- Stimularea antreprenoriatului și a campionilor economici regionali. Creșterea producției românești și a exporturilor.
- O agricultură performantă: renașterea satului românesc. Irigații și sprijinirea micilor gospodării țărănești.
- Disciplina bugetară. Simplificare și predictibilitate legislativă și fiscală pentru bani ieftini pentru economie și protejarea puterii de cumpărare a oamenilor.
- Finanțarea diversificată și eficientă a economiei și a firmelor.
- Dezvoltarea infrastructurii, conectivitate regională între regiunile țării și cu toți vecinii noștri.

ACEEAȘI POLITIZARE A INSTITUȚIILOR ECONOMICE ALE ȚĂRII BLOCHEAZĂ ȘI DEZVOLTAREA ECONOMIEI

Amatorismul și incompetența din politica economică sunt o piedică în calea creșterii reale a nivelului de bunăstare al românilor. Birocrația administrației publice descurajează inițiativele antreprenoriale; legislația și fiscalitatea sunt incoerente și se schimbă peste noapte. Legile se fac fără analize de impact. Lipsa de predictibilitate și de transparență afectează bunul mers al mediului economic la toate nivelurile.

România are nevoie de bani ieftini pentru economie și de facturi mici pentru protejarea puterii de cumpărare a oamenilor, însă are deficite alarmante, inflație foarte mare și o putere de cumpărare care scade pe zi ce trece.

Guvernele și ministerele României au zeci de strategii: acestea sunt însă atât de generice încât devin inaplicabile și sunt mai degrabă declarații de intenție sau motive de conferință de presă pompoase. Nicio strategie nu indică surse clare de finanțare, obiective sau indicatori de performanță pentru a le putea măsura rezultatele.

La nivel macroeconomic, vedem repetându-se situația din 2009 – tot un an electoral – când aceeași inconștiență a condus la criza financiară din 2010. Actualii guvernanți procedează identic: în loc să reducă cheltuielile, le măresc. În loc să stimuleze economia, o sufocă. Ceea ce a reprezentat în 2008-2009 criza imobiliară din SUA, care a antrenat un efect în lanț, este astăzi dată de încetinirea economică a Europei, războaiele din Ucraina și din Orientul Mijlociu. Toate acestea sunt semnale de incidență ale unei noi crize economico-financiare pe plan mondial, iar România este din nou nepregătită: există riscul să ne confruntăm cu o situație similară cu cea din perioada recesiunii din 2009-2012, cu toate consecințele sociale și economice aferente.

Ratingul României este la un singur pas de a fi la categoria junk. Dacă s-ar ajunge la o astfel de situație, România nu ar mai fi finanțabilă pe piețele internaționale și am fi obligați să intrăm, din nou, în aranjamente constrângătoare cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, la fel ca în 2010.

Incompetența în gestionarea economiei este cel mai clar dovedită de impredictibilitatea legislației economice și fiscale: în ultimii 5 ani, Codul Fiscal a fost modificat de 544 de ori, afectând mai mult de jumătate din prevederile acestuia. În imensa majoritate a cazurilor, modificările au fost făcute prin Ordonanțe de Urgență, prin încălcarea legislației interne și a obligațiile europene.

România este de mulți ani pe unul din ultimele locuri din UE la colectarea taxelor și impozitelor, de aceea nu are resursele necesare pentru a investi în educație, sănătate și infrastructură. Nu creșterea taxelor și impozitelor este soluția, ci o mai bună colectare a acestora, în paralel cu reducerea risipei bugetare și a cheltuielilor curente inutile.

Între timp însă, ne împrumutăm la ritmuri record ca să acoperim salarii și alte cheltuieli curente, nu pentru investiții și dezvoltare. Datoria publică crește constant, cu cel puțin 2-3 miliarde euro în fiecare lună – în curând, fiecare român va “datora”, în medie, peste 10.000 euro.

Dobânzile pentru creditele luate de actualul Guvern au depășit 2,2% din PIB: mai mult decât bugetul de Apărare al României. Probabil că dobânzile vor ajunge anul viitor la 3% din PIB, aproape cât bugetul alocat Educației.

Indisciplina bugetară a condus la inflație – printre cele mai mari din Europa – erodând dramatic puterea de cumpărare a românilor.

Realitatea este dură: deși PIB-ul a crescut și convergența cu media europeană s-a îmbunătățit, din punct de vedere al bunăstării (PIB/ capita), România a rămas tot pe penultimul loc în Europa – acolo unde eram și acum 15 ani. Între timp, ne amăgim cu indicatori PIB/capita ajustați cu puterea de cumpărare, care arată că aproape în fiecare an depășim alte țări. Este o aparență statistică, pentru că prea puține prețuri sunt în realitate mai mici decât în alte țări europene. Acesta este și motivul pentru care prea puțini oameni simt o îmbunătățire reală a condițiilor de viață. De aceea, actualul model economic nu conduce la o dezvoltare în adevăratul sens al cuvântului.

Discrepanțele regionale sunt extreme, creând diferențe sociale din ce în ce mai mari și stimulând în continuare emigrația. Divergențele de dezvoltare între orașele mari și restul țării s-au adâncit după aderarea la UE.

Cu cât consumăm mai mult, cu atât importăm mai mult. Deficitul comercial al României din ultima perioadă depășește 30 miliarde de euro pe an, dublu față de anul 2008. Exportăm produse de bază și importăm produse procesate. Este cu atât mai revoltător cu cât pentru majoritatea produselor importate avem tradiție și experiență și le-am fi putut produce în România.

România are o nevoie acută de forță de muncă, dar depopularea țării este dramatică: aproape 5 milioane de români locuiesc în afara granițelor României. Deficitul masiv al forței de muncă afectează posibilitățile de creștere economică în viitor: sub 30% din populația României este în prezent angajată și aproximativ o treime din cei angajați lucrează la stat. O treime din angajații României primesc astăzi salariul minim pe economie, iar un număr mare de salariați sunt plătiți “cu plicul”. Practic, doar ~40% din angajați (~13% din populație) nu lucrează nici la stat, nici pe salariul minim.

Economia nu are ingredientele necesare pentru a fi sustenabilă, având valoare adăugată mică și evaziune fiscală mare. Deși avem cel mai mare nivel de taxare a muncii din Europa, colectăm taxe pe veniturile personale și contribuții sociale la un nivel de aproximativ jumătate din media europeană (ca procent din PIB). Suntem pe ultimul loc în UE la pregătirea profesională a adulților. Peste 20% dintre tinerii și tinerele noastre nu participă la nicio formă de educație sau pregătire profesională. Suntem pe ultimul loc în UE la formarea profesională a adulților. Astfel, avem o imensă criză a forței de muncă, dar sistemul de educație nu este racordat la nevoile economiei.

La fel de grav este faptul că ocupăm tot ultimul loc din Uniunea Europeană din perspectiva alocărilor bugetare pentru cercetare-dezvoltare și digitalizare.

Companiile de stat funcționează sub potențial și sunt căpușate de clientela politică. Prin depolitizare, cu un management profesionalizat, ar putea să-și crească profitabilitatea de 2-3 ori și să adauge 6-7 miliarde de euro bugetului de stat. Sunt mai multe companii de stat românești – în special în domeniul energiei, dar nu numai – care ar putea deveni campioni regionali, dacă ar exista o viziune clară și o strategie coerentă.

“Reducerea taxelor și impozitelor este de interes major și pentru mediul privat și pentru noi ca indivizi, adică cel puțin reducerea taxelor. Mi se pare că să lucrezi cu carte de muncă nu e deloc încurajat la noi și aș include mult mai multe deduceri care să aibă impact poate și pentru creșterea natalității și încurajarea salariaților să facă și să aibă copii. Deducerile care sunt acum sunt extraordinar de mici, nu prea oferă suport și la mediul privat aș zice că în general marile afaceri și mai ales capitalul străin e favorizat la noi.” - DP

"Patronii plătesc foarte mult impozit și așa trag de la tine și oricum ei sunt acoperiți. Tot tu ești în dezavantaj. Deci nimeni nu pierde, nici angajatorul, nici statul, doar angajatul. Acum s-au impozitat și tichetele de masă. Deci rămâi mai cu nimic în ziua de azi. Toate, toate, toate impozitate. Deci ai 5.000 de lei pe lună și rămâi cu 3.000, 2.000 și mi se pare mult jumătate să dai la stat.” - AT

ANTREPRENORIATUL ROMÂNESC ESTE SUFOCAT DE BIROCRAȚIE, DE SISTEMUL LEGISLATIV, DE REGLEMENTARE IMPREDICTIBILĂ ȘI DE O FISCALITATE ÎMPOVĂRĂTOARE.

Avem potențial și resurse agricole pentru a hrăni câteva țări, dar din cauza productivității slabe producem prea puțin chiar și pentru nevoile românilor. Jumătate din suprafața agricolă a țării este supusă efectelor secetei; capacitatea solului (de exemplu la cereale) este folosită la doar la 50% din potențial. Avem randamente extrem de mici și pentru că fermele de subzistență și semi-subzistență acoperă 44% din terenul arabil. Mai mult, procesăm mult prea puțin și de aceea exportăm cereale și importăm produse de panificație și aluat congelat. Produsele agricole adâncesc deficitul comercial din ce în ce mai mult în fiecare an. Deși suntem a 6-a țară din Europa ca populație și a 5-a ca teren agricol, suntem pe locul 14 la numărul de animale per capita și de aceea importăm carne și produse din carne, lapte și lactate. Exportăm lemn brut și cherestea și importăm mobilier.

România are al doilea cel mai ridicat nivel de independență energetică din Europa, dar a ajuns să importe electricitate, a întârziat ani de zile exploatarea gazului din Marea Neagră și a avut adesea cele mai mari prețuri la energie din Europa. De aceea, economia se dezindustrializează și avem un nivel foarte ridicat de sărăcie energetică a populației.

Modelul economic actual al României, care s-a dezvoltat după aderarea la Uniunea Europeană, și-a atins limitele. Europa încetinește creșterea economică și își caută un nou model economic, cerințe clar conturate în Raportul Draghi. America își schimbă din mers propriul model economic, privilegiind producția internă, tehnologiile de vârf și verzi, punând un preț mai mare pe securitatea lanțurilor de valoare și a reducerii dependențelor de China în zona de minerale și pământuri rare.

România nu-și poate permite să nu anticipeze și să-și modifice din mers propriul model economic. Ne aflăm în perioada Marilor Transformări, dar economia României riscă să inițieze un proces de divergență economică la nivel european, care să conducă la ample ieșiri de capital și la intensificarea emigrației spre țările dezvoltate din Europa de Vest.

Economia României ar trebui să slujească unui obiectiv clar: creșterea bunăstării colective și individuale, pentru reducerea decalajelor de dezvoltare.

NOUL MODEL ECONOMIC ROMÂNESC

Trebuie să fie competitiv, echilibrat și sustenabil, punând sănătatea finanțelor publice și protejarea puterii de cumpărare a cetățenilor la rang de politică de stat. De aceea, vom lucra îndeaproape cu Guvernul, Parlamentul și mediul economic pentru a transforma, împreună, modelul economic al României, pe baza următoarelor direcții strategice:

Renașterea industrială.

Reorientarea economiei românești către domeniile cu valoare adăugată mare, care generează locuri de muncă atractive și bine plătite. Industria de apărare ca parte a noului model economic.

România are nevoie, mai mult ca oricând, de un nou model de creștere și dezvoltare, cu priorități și obiective clare, asumate și măsurate, bazate pe o alocare adecvată a resurselor și pe reforme structurale susținute.

Noul model de creștere economică trebuie să aibă la bază o adevărată renaștere industrială, care folosește resursele de energie în interesul economiei naționale și al cetățenilor români, care îmbrățișează revoluțiile gemene – digitală și verde – pentru a stimula inovația, cercetarea și dezvoltarea și care sprijină, activ, capitalizarea economiei și a firmelor românești. Politica industrială trebuie să includă atât investiții în industriile de vârf, cât și în cele în care avem deficite comerciale semnificative – mai ales industriile agroalimentară și chimică.

Industria de apărare și dezvoltarea în țară a tehnologiilor cu dublă întrebuințare trebuie să devină un motor economic în actualul context de securitate. Avem ingredientele necesare: bugetul de apărare al României este deja consistent și pe o traiectorie ascendentă, necesitățile de înarmare au crescut în toată Europa, iar poziția geografică ne califică drept o destinație ideală pentru multe companii de echipamente militare internaționale, care caută să se extindă. Acest context se traduce într-o oportunitate uriașă pentru revitalizarea industriei militare românești, pentru transferuri de tehnologie și, în timp, pentru impulsionarea sectorului de cercetare din domeniul Apărării.

Revoluțiile tehnologice gemene – digitală și verde – și aplicațiile lor în economie trebuie să facă parte din noul țesut industrial al țării.

Industria spațială va aduce o mare transformare în modelul economic actual: voi susține implicarea României în programele Starlab și Voyager, deschizând o nouă etapa a relației cu ESA și NASA. România va deveni un hub transatlantic pentru industria aerospațială, aderând la Lighthouse Program Space.

Participarea României, ca acționar, în concerne civile și militare industriale occidentale, va permite un transfer mai rapid de tehnologie și creare de noi locuri de muncă. În sectoare strategice, precum energia, va trebui să stimulăm crearea de holdinguri românești capabile să investească și să achiziționeze active relevante în țară și străinătate.

REINDUSTRIALIZAREA ROMÂNIEI

Reindustrializarea României, bazată pe sectoarele economice cu valoare adăugată mare și cu potențial pe termen lung, este singura soluție pentru a crea locuri de muncă atractive, sustenabile și bine plătite. Doar o astfel de abordare va asigura reducerea emigrației și va stimula repatrierea românilor din diaspora.

Cercetarea, dezvoltarea și inovarea trebuie să devină, în noul model economic, ceea ce a reprezentat sectorul IT în anii 2000; aceste principale motoare de creștere vor fi stimulate prin oferirea de facilități atractive pentru companiile care investesc în cercetare-inovare, pentru companiile care dezvoltă și comercializează proprietate intelectuală. România va deveni o țară unde cercetarea, dezvoltarea și inovarea vor produce un salt istoric și unde companii din afara României vor veni să producă proprietate intelectuală.

De aceea, vom introduce Programul Național de Cercetare Dezvoltare Inovare printre strategiile cu indicatori de performanță specifici. De asemenea, vom implementa un Plan Național pentru digitalizarea industriei tradiționale și pentru stimularea utilizării tehnologiilor avansate în toate sectoarele economice și sociale. Acestea vor fi însoțite de măsuri pentru ameliorarea capitalului uman, pentru crearea de centre puternice de cercetare și inovare, pentru creșterea flexibilității pe piața forței de muncă și accelerarea difuziei progresului tehnologic.

Ecosistemul de inovare al României necesită o schimbare de fond. Cercetarea academică și universitară este desprinsă de realitățile companiilor din România și de economie, iar sumele alocate cercetării în bugetele publice și private sunt cele mai joase din UE. Înlesnirile și deducerile fiscale trebuie să meargă mână în mână cu modernizarea sistemului de proprietate intelectuală, patente și mărci, pentru ca talentul tinerilor să folosească economiei românești. De asemenea, OSIM trebuie depolitizat și modernizat.

Capitalul de risc nu este prezent la nivelul necesar, multe dintre start-up-urile românești neajungând la nivelul de maturitate necesar din lipsa de acces la capital de risc și la acceleratoare de inovare. Pe modelul Fondului de Inovare al NATO (NIF) și al European Investment Fund (EIF), vom crea un Fond de Inovare pentru start-up-urile românești pentru tehnologii emergente și disruptive, inclusiv pentru cele cu dublă întrebuințare. Fondul va avea o ancoră instituțională internă și externă (NIF și EIF) și va fi capitalizat prin accesul la capitalul de risc internațional.

Pentru finanțarea investițiilor în noile tehnologii industriale, vom înființa o Bancă de Investiții Noua Economie (BINE), după modelul de succes aplicat recent în Spania.

Punerea în valoare a talentului ingineresc și creativității tinerilor noștri, inclusiv din diaspora, trebuie să devină parte a noului model economic, dar și a brandului de țară. Așa cum Israelul este start-up nation, România trebuie să devină o națiune a inovării – România Innovation Nation. Educația digitală, STEM și legată de inteligența artificială vor fi stimulate prin crearea unui Fond pentru Competențe Digitale dedicat pregătirii profesorilor și elevilor.

România inovatoare va fi România unui salt istoric și al progresului responsabil și sustenabil, în care fiecare cetățean – indiferent de mediul din care provine – beneficiază de servicii moderne, educație de calitate, un mediu politic favorabil dezvoltării, o economie puternică și plină de oportunități.

Privesc digitalizarea și tehnologia nu ca pe un scop în sine, ci ca pe mijloace prin care putem dezvolta și accelera toate domeniile de interes, fie că vorbim despre economie, educație, sănătate sau guvernare.

INVESTIȚII MASIVE ÎN MOTOARE DE DEZVOLTARE REGIONALĂ, ÎN SPECIAL ÎN ZONA ORAȘELOR MICI ȘI MEDIULUI RURAL

Un pilon esențial al dezvoltării viitoare a României este creșterea economică rapidă a județelor mai puțin dezvoltate, prin atragerea de investiții care să aducă toate regiunile defavorizate (în prezent fără oportunități, din ce în ce mai depopulate și cu un grad mare de sărăcie) la un nivel economic cât mai apropiat de regiunile dezvoltate, care devin supra-aglomerate și din ce în ce mai scumpe.

Prin crearea unor motoare de creștere în regiunile mai puțin dezvoltate (motoare axate pe competențele și pe resursele locale specifice fiecărei regiuni) vom genera locuri de muncă atractive, bine plătite, pe întreg teritoriul României, reducând astfel emigrația și stimulând repatrierea diasporei. Vom introduce Zonele Economice Speciale (Special Economic Zones – SEZs) în zonele vulnerabile, folosind modelul aplicat cu succes în Polonia.

Un rol specific îl va avea turismul, care va contribui la creșterea Produsului Intern Brut, la îmbunătățirea balanței de plăți și la crearea de noi locuri de muncă, dar și la susținerea și dezvoltarea brandului de țară.

SUVERANITATE ENERGETICĂ ȘI SUSTENABILITATE

Asigurarea de energie la prețuri corecte va facilita reindustrializarea și creșterea competitivității României și va ajuta populația – în special păturile sociale afectate de un nivel îngrijorător de sărăcie energetică.

Strategia energetică trebuie să fie un complement al strategiei economice și trebuie să se axeze pe investiții în capacități de producție, infrastructură și tehnologii energetice, pentru modernizarea sistemului energetic, astfel încât acesta să faciliteze dezvoltarea economică.

România are nevoie de companii energetice puternice, depolitizate și care să exploreze activ oportunități de extindere la nivel regional/ internațional, de aceea vom crea cel puțin un holding energetic de anvergură europeană.

România are nevoie de noi mecanisme de piață și de reglementare, pentru a elimina riscul prețurilor excesive și al abuzurilor. Nu în ultimul rând, pentru a asigura sustenabilitatea, avem nevoie de mecanisme mai bune de promovare a eficienței energetice, de creștere a ritmului de reabilitare termică a clădirilor, de stimulare a transportului ecologic și a înnoirii parcului auto și de creștere a gradului de reciclare.

Vom stimula tehnologiile și invențiile autohtone, cu atenție sporită asupra celor cu propunere de valoare unică și valoare adăugată mare:

Investițiile publice și private în activități de cercetare, inovare și transfer tehnologic în domeniul tehnologiilor necesare industriei energetice;
Investițiile în dezvoltarea infrastructurii energetice, cu accent pe scalabilitate, sustenabilitate și reziliență;
Digitalizarea rețelelor energetice și utilizarea tehnologiilor IoT (internet of things) și blockchain, pentru a optimiza și a democratiza producția, consumul și distribuția de energie;
Securitatea și suveranitatea energetică vor fi permanent urmărite în CSAT.

Vom stimula, de asemenea, economia circulară pentru a crește sustenabilitatea. Reîmpădurirea României este o prioritate, ținta fiind de a reveni până la nivelul de 33% din teritoriu la care ne situam acum câțiva ani, adică cel puțin 70 milioane de pomi nou plantați pe an.

Energia (inclusiv infrastructurile energetice) vor beneficia de o Echipă de Misiune dedicată, cu prezentare periodică în CSAT.

SECURITATEA ECONOMICĂ ȘI REZILIENȚA SOCIETALĂ

În lumea contemporană, linia de demarcație dintre economie și securitate dispare și ele reprezintă un tot integrat. Am coordonat inovația, reziliența și protecția cibernetică la NATO și cunosc modul în care economiile dezvoltate funcționează. Înființarea Biroului pentru Securitate Economică și Reziliență în cadrul Administrației Prezidențiale va reflecta această modificare importantă în relația dintre economie și securitatea națională.

Cu acest scop, vom elabora strategii privind tehnologiile critice și emergente (Critical Emerging Technologies – CETs), considerate de importanță strategică în termeni de diplomație și securitate. Acestea au un impact potențial semnificativ pentru economia națională și pentru industriile aferente, servind ca fundație pentru inovare – inclusiv prin crearea de noi tehnologii și de noi industrii. România nu trebuie să lipsească din lanțul de valoare fizică și intelectuală din jurul tehnologiilor care definesc economia viitorului: semiconductori, generația următoare pe energie nucleară, biotehnologie, hidrogen, inteligență artificială, robotică avansată sau tehnologii quantum: aici vom atrage și cele mai bune minți de cercetători și inovatori din diaspora științifică.

De asemenea, pentru o mai bună exploatare a resurselor minerale prin folosirea de tehnologii nepoluante, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), ANRE și ASF trebuie depolitizate și modernizate neîntârziat.

STIMULAREA ANTREPRENORIATULUI. CREȘTEREA PRODUCȚIEI ROMÂNEȘTI ȘI A EXPORTURILOR

Antreprenorii români au un rol cheie în asigurarea rezilienței și securității economice:

Îi vom stimula să se dezvolte pentru a reduce importurile și a crește exporturilor, pentru a le impulsiona extinderea în afara României.
Încurajarea capitalului de risc și a start-up-urilor românești trebuie să meargă mână în mână cu crearea de campioni regionali și de firme românești de talie europeană.
Vom propune introducerea unui instrument de acordare de micro-credite, cu dobândă subvenționată, micilor întreprinzători care astăzi nu au acces la finanțare.

De asemenea, trebuie să reconstruim patriotismul economic: capitalul românesc (inclusiv reprezentanții companiilor de dimensiuni medii) va fi tratat pe picior de egalitate cu capitalul străin și va fi reprezentat permanent în procesul de consultare pentru luarea deciziilor.

Vom stimula crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea afacerilor prin facilități fiscale, acces la finanțare, mentorat și oportunități comerciale.

O AGRICULTURĂ PERFORMANTĂ: RENAȘTEREA SATULUI ROMÂNESC

Stimularea agriculturii românești trebuie să înceapă de la facilitarea creșterii suprafețelor exploatate și creșterea productivității agriculturii în ansamblul său.

Vom cadastra întregul teritoriu al României, pentru a crește valoarea terenurilor și pentru a facilita tranzacțiile și vom eficientiza modul de acordare a subvențiilor.

Vom stimula asocierea voluntară a fermierilor, pentru a-i ajuta să-și crească puterea comercială. Vom digitaliza APIA și ANIF. Vom stimula dezvoltarea de unități logistice de transport și depozitare (inclusiv terminale marine). Vom facilita accesul fermierilor la finanțare, inclusiv cu ajutorul unor fonduri mutuale de asigurare/ reasigurare.

Jumătate din suprafața agricolă a țării este supusă efectelor secetei, de aceea, obiectivele strategice includ atât conservarea resurselor de apă, cât și dezvoltarea sistemelor de irigații moderne.

În zootehnie, un element cheie va fi asigurarea securității sanitar-veterinare, la care vor contribui atât restructurarea ANSVA și revenirea sa în subordinea Ministerului Agriculturii, cât și stimularea cercetării agricole.

Un element esențial din punct de vedere economic, dar și din punct de vedere al securității alimentare, este asigurarea unui grad mai mare de procesare în România, prin stimularea industriei agro-alimentare.

Vom redefini modul în care sunt prevenite și gestionate situațiile de urgență și calamitățile. Voi sprijini învățământul agricol și sistemul de educație duală pentru agricultură și agro-industrie.

Vom stimula utilizarea inovațiilor și invențiilor (în special a celor autohtone, pentru asigurarea sustenabilității agriculturii) și utilizarea tehnologiei pentru a face agricultură mai productivă și mai puțin dependentă de condițiile climatice (inclusiv stimularea utilizării de soiuri autohtone rezistente la condiții extreme, a sistemelor de irigații inteligente, a tehnologiilor pentru monitorizarea culturilor, a agriculturii de precizie, în care roboții pot prelua o parte din activitățile oamenilor, a serviciilor digitale pentru gestionarea eficientă a resurselor și comercializarea descentralizată)

REINSTAURAREA DISCIPLINEI BUGETARE, SIMPLIFICAREA ȘI PREDICTIBILITATEA LEGISLATIVĂ ȘI FISCALĂ

Reinstaurarea disciplinei bugetare, simplificarea și predictibilitatea legislativă și fiscală, necesare atât pentru sănătatea finanțelor publice, cât și pentru a asigura aderarea la OCDE și îndeplinirea criteriilor de la Maastricht și pregătirea aderării la zona Euro.

Pentru întărirea rolului Parlamentului și a Consiliului Fiscal în elaborarea politicilor fiscal-bugetare, vom propune introducerea instituției Semestrului Economic, o prezentare obligatorie de către Guvern în fața Parlamentului a situației economice și bugetar-fiscale la finalul primului semestru. Acest moment al adevărului va permite adoptarea de măsuri de corecție intermediare și o mai bună pregătire a discuțiilor cu privire la elaborarea bugetului pentru anul fiscal următor. În cadrul Semestrului Economic, vor fi dezbătute și recomandările Consiliului European din cadrul Semestrului Economic European.

Vom întări rolul și obligativitatea respectării recomandărilor Consiliului Fiscal prin transformarea acestuia în instituția de Ombudsman Financiar sub coordonarea Parlamentului și a BNR (după modelul de succes din Marea Britanie), cu atribuții extinse și orientat și către eficacitatea utilizării alocărilor bugetare.

Reducerea birocrației în mediul economic – un țesut industrial puternic se bazează pe un țesut antreprenorial puternic, de aceea companiile din România – inclusiv întreprinderile mici și mijlocii – trebuie susținute și nu hărțuite. În acest sens, vom simplifica legislația și fiscalitatea, vom asigura predictibilitatea acestora și vom elimina controalele abuzive din partea statului. Voi propune introducerea unui control de fond anual, limitând drastic cazurile în care se efectuează controalele din partea nenumăratelor instituții cu astfel de atribuții. Vom folosi tehnologia pentru a identifica zonele cu potențial de risc și vom combate fără cruțare șpaga și corupția care domină în această zonă.

Voi propune Guvernului și liderilor Parlamentului un moratoriu privind modificarea Codului Fiscal prin Ordonanțe de Urgență. Voi stimula crearea unui regim juridic special care să prevină insolvența și falimentul prin mecanisme de eșalonare simplificată și de moratoriu cu băncile pentru firmele românești în dificultate.

FINANȚAREA DIVERSIFICATĂ ȘI EFICIENTĂ A ECONOMIEI

Modificarea modelului economic la nivel european va avea efecte și asupra finanțării economiei românești. Stocul de capital străin investit în România este deja mult sub cel din Polonia, Cehia sau Ungaria. Atragerea de noi investiții străine în sectoare cheie ale noului model economic trebuie să rămână o prioritate.

Invest România reprezintă un alt eșec, cauzat de aceleași incompetențe date de politizare, și trebuie transformat într-o Agenție de Atragere de Investiții și Stimulare a Exporturilor (AIE), după modelul de succes din Germania și Olanda. O Echipă de Misiune dedicată va permite atragerea competențelor necesare acestui proiect.

Capitalul privat este în continuare insuficient în finanțarea economiei, mai ales în perspectiva încetării PNRR în august 2026 și a modificării modului de acordare a fondurilor europene în noul Cadru Financiar Multianual 2027-2033.

Vom propune crearea unui Fond Suveran pentru finanțarea proiectelor cu maturitate mai îndelungată: un prim pas îl poate reprezenta transformarea Fondului Proprietatea în Fondul Patria, cu atragerea de investitori strategici interni și externi, inclusiv a fondurilor de pensii, astăzi investind exclusiv în titluri de stat. Prin randamentele sale, Fondul Patria va permite investiții în infrastructuri și proiecte complexe și va contribui la sustenabilitatea sistemului public de pensii (asigurând solidaritatea între tinerii de astăzi și pensionarii de mâine).

Voi încuraja investiții în acționariatul unor mari concerne industriale occidentale și răscumpărarea de acțiuni în companii străine cu operațiuni în România, pentru întărirea pârghiilor de politică economică și investiții, cu accent pe energie și sectorul bancar.

DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII ȘI CONECTIVITATE ÎNTRE REGIUNILE ȚĂRII ȘI CU TOȚI VECINII

Este imperativă transformarea României într-o platformă de comerț și investiții trans-regională: lipsa conectării la infrastructurile de transport și birocrația din vămile și punctele de trecere a frontierei împiedică România să fructifice economic poziția sa strategică excepțională.

Re-echilibrarea economică a județelor țării și transformarea României într-un hub regional necesită dezvoltarea urgentă a întregii infrastructuri naționale, pe toate căile de transport. Printre proiectele pe care le voi promova activ sunt:

Dezvoltarea infrastructurii fizice și digitale pentru întreg teritoriul și conectarea cu regiunea și cu marile piețe internaționale.
Readucerea în prim plan a Coridorului IX de transport pan-european, legând sudul de nordul Europei, cu un traseu de 550 km pe teritoriul național (de la Giurgiu la Vicovu de Sus).
Repunerea Dunării pe harta geoeconomică a Europei, prin relansarea Coridorului VII Rin-Dunăre și a Strategiei Dunării, ambele blocate din lipsa finanțării. Finalizarea lucrărilor de infrastructură pentru extinderea navigabilității Dunării pe durata întregului an (Fast Danube 2), va permite fluxuri predictibile de mărfuri care vor transforma Dunărea într-o veritabilă axă navigabila est-vest.
Vom negocia direct cu Bulgaria și Comisia Europeană dragarea Dunării, pentru a revitaliza Canalul Dunăre- Marea Neagră și porturile Dunărene.
Vom stimula o mai bună conectare de țările vecine: Bulgaria și Grecia (pentru a permite racordarea la coridorul India – Orientul Mijlociu – Europa), Timișoara – Belgrad și Satu Mare – Ungaria.
Vom stimula renașterea căii ferate românești: România are cele mai scăzute viteze de circulație pe calea ferată, din Europa (18,8 km/h transport de marfă față de 100 km/h în Suedia!). Strategia europeană este de a privilegia calea ferată, ca mijloc nepoluant de transport.
România are nevoie și de transport feroviar de mare viteză: o linie de mare viteză București-Budapesta ne va lega, în maxim 6 ore, de rețeaua europeană de trenuri de mare viteză.

Vom asigura conectarea Moldovei și Munteniei de vestul țării prin trei autostrăzi vitale.

PAȘI IMEDIAȚI

Înființarea Biroului de Securitate Economică și Reziliență în cadrul Administrației Prezidențiale.
Înființarea instituției Ombudsmanului Fiscal și a Semestrului Economic.
Transformarea Consiliului Economic și Social în Consiliul Economic, Social și de Sustenabilitate.
Constituirea Echipelor de Misiune, formate din funcționari publici de elită și cei mai buni specialiști din sectorul privat, academic și asociativ, pentru a urmări permanent stadiul îndeplinirii Angajamentelor și a Contractului de guvernare.
Demararea procedurilor pentru înființarea Băncii BINE, a Fondului Patria și a Fondului pentru Inovare.
Definirea de obiective și de indicatori de performanță măsurabili pentru reducerea accelerată a decalajelor de dezvoltare între urbanul mare, urbanul mic și mediul rural, inclusiv a decalajelor intraregionale; nivelul de performanță în domeniul guvernanței economice, inclusiv reducerea costului reglementării și îmbunătățirea relației stat-sector privat; nivelul de performanță în tranziția la o economie digitală, inovație și sustenabilitate.

ANGAJAMENTUL 3: O ȘANSĂ CORECTĂ PENTRU FIECARE

Investiții masive în cea mai prețioasă resursă: oamenii țării noastre

Voi decreta educația și sănătatea ca urgențe naționale.
Voi promova educația de-al lungul vieții: de la creșe de la 2 ani, până la pregătirea pentru meseriile viitorului.
Voi promova soluțiile digitale pentru creșterea accesului la servicii medicale de calitate, inclusiv prin generalizarea Dosarului Electronic al Pacientului.
Voi încuraja un mod de viață sănătos, prin prevenție, sport de masă, suport pentru afecțiuni mintale și prevenirea consumului de substanțe periculoase.
Voi încuraja voluntariatul, voi sprijini cultura și conservarea naturii.
Voi demonstra respect pentru vârstnicii noștri, într-o Românie care nu lasă pe nimeni în urmă.
Voi acorda atenția cuvenită demografiei, natalității și sprijinirii tinerelor familii.

“Vârstnicii sunt cei care au construit această țară. Dacă nu îi respectăm și nu le oferim o viață demnă, ce fel de societate suntem?” - MS

Realitatea în care trăiesc, în continuare, românii, este una lipsită de încredere și oportunități. Oamenii au fost trădați de o administrare a resurselor publice care nu adresează nevoile și responsabilitățile de bază în educație, sănătate sau servicii sociale.

Statul nu a reușit să transforme creșterea economică în dezvoltare și de aceea, românii nu au șansa la o viață frumoasă, confruntându-se singuri, în schimb, cu multe probleme și provocări.

Șansa la demnitate este refuzată multor români astăzi, în condițiile în care nu li se oferă posibilitatea de a se pregăti pentru locuri de muncă mai bune și mai bine plătite. De la educația timpurie, până la intrarea pe piața muncii, cursul unei vieți lipsite de oportunități profesionale se consolidează prin decalajele uriașe între cei bogați și cei săraci. Ascensorul social nu mai există cu adevărat în România.

Românii sunt cei mai săraci din Europa, cu cel mai ridicat nivel al populației aflate în deprivare socială și materială severă. Deși avem una dintre cele mai mari rate de proprietate din Europa, calitatea locuirii devine una dintre marile probleme actuale, cu 1 din 3 locuințe din România aflându-se într-o stare de neglijență avansată și necesitând reparații urgente, cu prețurile facturilor în creștere, iar prețul chiriei, în marile orașe, devenind prohibitiv și înregistrând creșteri anuale de aproape 20%. Orașele universitare se confruntă cu capacități insuficiente de cazare a studenților și, de asemenea, cu costuri prohibitive pentru această etapă a vieții. Frigul îi afectează pe români într-o proporție extrem de mare – 4 din 10 familii/gospodării din România nu își permit să se încălzească. Foamea îi afectează, de asemenea, pe cei mai vulnerabili dintre noi, cu 2 din 10 copii care se culcă flămânzi, în România, iar salariul minim pe economie, pentru ambii părinți, neputând acoperi coșul de cumpărături de baza al unei familii cu doi copii.

Și în domeniul sănătății, politizarea și incompetența au condus la un sistem de Sănătate capturat și ineficient, care lasă pacienții să aștepte 6 luni pentru un diagnostic de cancer sau 3 ani pentru a avea acces la terapii inovatoare, dacă acest lucru se întâmplă. Cu cele mai mici ponderi de cheltuieli din PIB pentru sănătate și prevenție și cu 1 din 3 medici români care își desfășoară activitatea profesională în străinătate, România are cel mai mare nivel de mortalitate infantilă și maternală din Europa. Nevoile nesatisfăcute în materie de asistență medicală sunt de 2 ori mai mari decât media UE, iar speranța de viață, a 3-a cea mai mică din Europa. Numărul deceselor care puteau fi prevenite este aproape dublu față de media europeană. Vârsta medie de la care încep să apară problemele de sănătate este de 57,8 ani față de 63,6 ani în Uniunea Europeană.

Și accesul la medicamente pentru bolile cronice este, de multe ori, o problemă, ca să nu mai vorbim de faptul că mai puțin de 25% din medicamentele inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului au fost incluse pe lista medicamentelor compensate în România.

“Accesul la echipamente și medicamente este limitat, iar cei din mediul rural sunt cei mai afectați. Sistemul de sănătate este construit pentru cei din orașe mari… Suntem într-un cerc vicios, în care pacienții sunt tratați prost în spitalele de stat, dar nu au alte opțiuni. Trebuie să reformăm complet sistemul.” - GS

Investițiile masive în oameni sunt singura soluție pentru viitor. Fără să ne concentrăm pe sănătate și educație, nu putem evolua ca țară.” - HC

ANGAJAMENTUL 3: O ȘANSĂ CORECTĂ PENTRU FIECARE

Și în domeniul sănătății, politizarea și incompetența au condus la un sistem de Sănătate capturat și ineficient, care lasă pacienții să aștepte 6 luni pentru un diagnostic de cancer sau 3 ani pentru a avea acces la terapii inovatoare, dacă acest lucru se întâmplă. Cu cele mai mici ponderi de cheltuieli din PIB pentru sănătate și prevenție și cu 1 din 3 medici români care își desfășoară activitatea profesională în străinătate, România are cel mai mare nivel de mortalitate infantilă și maternală din Europa. Nevoile nesatisfăcute în materie de asistență medicală, sunt de 2 ori mai mari decât media UE, iar speranța de viață, a 3-a cea mică din Europa. Numărul deceselor care puteau fi prevenite este aproape dublu față de media europeană. Vârsta medie de la care încep să apară problemele de sănătate este de 57,8 ani față de 63,6 ani în Uniunea Europeană.

Și accesul la medicamente pentru bolile cronice este, de multe ori o problemă, ca să nu mai vorbim de faptul că mai puțin de 25% din medicamentele inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului au fost incluse pe lista medicamentelor compensate în România.

EDUCAȚIA ȘI SĂNĂTATEA, URGENȚE NAȚIONALE

Investiția în oameni reprezintă principala cale către dezvoltare și progres. Trebuie să investim în oameni, de la creșe de la 2 ani până la pregătirea pentru meseriile viitorului, să investim în prevenție și acces la servicii medicale digitalizate.

Recrearea unei arhitecturi a oportunităților, care să îi determine pe tineri să rămână în țară și să aibă o viață împlinită, reprezintă esența socială a Angajamentului meu pentru România.

Atât în domeniul Educației, cât și al Sănătății, este nevoie de intervenții pe mai multe planuri: investiții în infrastructură, investiții în resursa umană și formularea unor noi soluții de organizare a sistemelor instituționale pentru a fi de folos tuturor românilor.

Șansa la un viitor mai bun depinde de educație. De la creșă până la pensie, educația îi poate ajuta pe fiecare dintre români să aibă o viață mai bună. Dar, România nu oferă astăzi această șansă majorității cetățenilor săi. Există un lung șir de eșecuri educaționale raportat fiecărei vârste. România investește doar 0,6% din PIB pentru educație timpurie și doar o familie din 10 are acces la educație timpurie (Eurostat, 2022), lansând astfel un cerc vicios de decalaje educaționale și socio-economice, care se mențin pe tot parcursul vieții. Vedem, astfel, mai departe, abandonul școlar cel mai mare din Europa, cu 1 din 5 copii, majoritatea din zonele rurale. Nici pentru cei care rămân în școală, lucrurile nu stau mai bine, cu 4 din 10 copii care nu înțeleg ce citesc la terminarea școlii și doar 4% dintre elevi cu un nivel ridicat de competență matematică. Practic, sistemul educațional din România funcționează numai pentru mai puțin de jumătate dintre elevi. Astfel, avem 1 din 5 tineri inactivi – nici nu lucrează, nici nu studiază. Meseria este brățară de aur, dar tinerii români nu mai au șansa la un viitor mai bun, neavând nici educație primară, nici șansa unei formări profesionale adaptate pieței muncii.

URGENȚA NAȚIONALĂ EDUCAȚIE VA INCLUDE:

Adaptarea programei educaționale nevoilor reale ale economiei și societății, printr-un dialog permanent cu mediul privat.
Investiții în infrastructura educațională, în special în mediul rural. Consolidarea serviciilor de educație, în mediul rural, va crește calitatea procesului educațional timpuriu.
Definirea și implementarea unor metode interactive de predare și practică pentru a stimula interesul și creativitatea elevilor și studenților.
Introducerea sportului și a educației digitale de la vârste preșcolare. Laboratoarele de științe și facilitățile sportive de cea mai bună calitate vor oferi tinerelor generații din toată țara o șansă la excelență și performanță, la descoperirea vocațiilor și înclinațiilor personale.
Investiții în pregătirea și remunerarea corectă a dascălilor, în toată țara, și susținerea inițiativelor de tip școală pilot pentru a permite profesorilor să vină mai aproape de nevoile elevilor și ale comunității locale.
Includerea în procesul de educație și învățare a unor activități care să stimuleze creativitatea, competențele digitale, gândirea critică, lucru în echipă, dezvoltarea emoțională.
Reducerea decalajelor dintre mediul rural și cel urban prin utilizarea învățării personalizate și folosirea inteligenței artificiale și a conținutului digital, tele-învățare și tele-colaborare. Scopul nostru este ca orice elev, din orice colț al țării sau din diaspora, să aibă acces la educație și conținut educațional de calitate și adaptat nevoilor sale.
Dezvoltarea de programe de reconversie profesională, în colaborare cu mediul privat, universitățile sau ONG-urile. Dezvoltarea parteneriatelor public-private pentru a asigura locuri de muncă mai multe și mai bine plătite în toată țara.
Generalizarea învățământului dual, adaptarea Bacalaureatului și crearea unei filiere de învățământ superior în regim dual.
Reducerea nivelului inacceptabil de ridicat al tinerilor care nu participă la nicio formă de educație sau pregătire profesională (NEET) și creșterea retenției absolvenților în economia națională.
Dezvoltarea de programe de suport pentru întoarcerea acasă a românilor din diaspora și pentru a reduce migrația, inclusiv programe de formare profesională și stimulente pentru a lucra în România.

ȘANSA LA O VIAȚĂ SĂNĂTOASĂ

Și sistemul de sănătate românesc are nevoie de o schimbare adevărată. Pe lângă o finanțare adecvată, trebuie clarificate relațiile între serviciile medicale oferite în sistemul public și cel privat, între prevenție și tratament, între serviciile medicale de la oraș și mediul rural și găsirea de soluții pentru inversarea tendințelor de emigrare ale personalului medical. Aceste probleme structurale sunt amplificate de întârzierile legate de modernizarea infrastructurii medicale și a investițiilor sistematice în echipamente medicale.

URGENȚA NAȚIONALĂ SĂNĂTATE VA INCLUDE:

Implementarea de măsuri pentru stoparea corupției și depolitizarea managementului spitalelor.
Dezvoltarea serviciilor de telemedicină și utilizarea dispozitivelor medicale personale pentru a permite pacienților, indiferent de localizare, să beneficieze de consultații la distanță, monitorizare continuă și acces rapid la diagnostic și tratament. Aceste servicii vor transforma radical accesul la asistență medicală, în special pentru populațiile din zonele rurale, unde lipsa medicilor și a infrastructurii spitalicești este acută. În acest sens, echipamentele moderne, precum tensiometrele sau glucometrele inteligente, pot fi integrate în aplicații mobile, oferind date în timp real medicilor și permițând, astfel, o gestionare proactivă a stării de sănătate.
Operaționalizarea dosarului electronic de sănătate al pacientului. Acest registru va permite partajarea informațiilor medicale de la pacient către prestatorul de servicii medicale, oferind acces rapid și securizat medicilor din întreaga țară, în conformitate cu Regulamentul General privind Protecția Datelor. Dosarul Electronic va reduce erorile medicale, va permite coordonarea eficientă între medici și va facilita accesul la tratamente personalizate, pe baza unui istoric complet. De asemenea, pacientul va avea o evidență clară a actelor medicale, a serviciilor, procedurilor, diagnosticelor și documentelor sale medicale și va avea control complet asupra datelor sale, putând oferi sau retrage consimțământul pentru accesul la dosarul său medical.
Crearea unui program național de analiză extinsă a datelor din sistemul de sănătate, care să agrege informații detaliate privind numărul de pacienți pe regiuni, fluxurile către spitale, medici de familie și ambulatorii, precum și performanțele serviciilor oferite și revizuirea modelului de finanțare.
Creșterea progresivă a finanțării în sănătate către media Uniunii Europene.
Realizarea unor studii detaliate pentru a evalua costurile reale ale serviciilor medicale și conexe actului medical, incluzând toate costurile directe și indirecte, pentru a ajusta tarifele decontate astfel încât să reflecte realitatea economică a serviciilor.
Majorarea fondului alocat sănătății orale, care să finanțeze tratamentul curativ, servicii de urgență, extinderea accesului la stomatologie în zonele defavorizate.
Dezvoltarea unui program de finanțare competitivă și transparentă pentru ONG-urile care suplinesc activități esențiale ale statului, asigurând resurse sustenabile pentru inițiativele lor în domenii precum educație, sănătate și asistență socială.
Adoptarea unor modele de îngrijire completă, unde furnizorii de servicii medicale sunt responsabili nu doar de tratamentul bolilor, ci și de managementul sănătății pacienților pe termen lung, ajutând astfel la reducerea costurilor prin prevenție și gestionarea eficientă a bolilor cronice.
Implementarea unui program național de analiză extinsă a datelor din sistemul de sănătate, care să agrege informații detaliate privind numărul de pacienți pe regiuni, fluxurile către spitale, medici de familie și ambulatorii, precum și performanțele serviciilor oferite și revizuirea modelului de finanțare.
Adoptarea unui program țintit de repatriere a medicilor/cadrelor medicale plecate în străinătate, a unui sistem transparent și meritocratic în cariera medicală.
Crearea unui program național de navigatori de pacienți pentru cancer și boli cardiovasculare.
Modernizarea infrastructurii spitalicești și reformarea sistemului de remunerare a cadrelor medicale pentru a reduce migrația personalului medical.
Integrarea mai bună a serviciilor între sectorul medical public și cel privat.
Inițierea unui program special pentru cadrele medicale de la țară și consolidarea de servicii medicale la nivel teritorial.
Crearea unei platforme naționale pentru programarea transparentă a consultațiilor ambulatorii la unitățile medicale în contract cu CNAS.
Implementarea unei platforme naționale de raportare electronică în timp real a gradului de ocupare a paturilor pentru unitățile medicale, incluzând controlul și sancțiunile pentru non-conformitate.
Diagnostic timpuriu al bolilor prin servicii digitale bazate pe inteligență artificială. Progresul tehnologic și răspândirea telefoanelor inteligente, inclusiv în mediul rural, deschid calea către o nouă eră a sănătății preventive, susținută de aplicații mobile bazate pe inteligență artificială, ce pot ajuta la diagnosticarea timpurie a afecțiunilor, putând genera recomandări de tratament personalizate, care conduc la prevenirea riscurilor majore de sănătate.
Crearea unui program național de automatizare și standardizare a activităților cadrelor medicale cu ajutorul algoritmilor de inteligență artificială pentru a prelua din sarcinile administrative (completarea fișelor medicale și transcrierea anamnezelor (discuțiile despre starea pacientului) și pentru a asista personalul medical în stabilirea diagnosticelor și terapiilor.
Definitivarea unui cadru legal simplificat pentru cercetarea clinică, pentru a facilita desfășurarea studiilor clinice în România și pentru a oferi cât mai mult acces pacienților la terapii inovative.
Creșterea alocării de fonduri pentru cercetare și popularizare a cercetării științifice în sănătate și susținerea proiectelor de tip internship de cercetare cu instituții de prestigiu din Occident, alături de încurajarea Universităților de profil de a dezvolta școli de vară și proiecte de cercetare, în care să fie în mod obligatoriu incluse cote de studenți și cadre medicale în formare.
Crearea unui fond național pentru studiile clinice ințiate de medicul academic.
Configurarea cadrului național pentru dezvoltarea genomicii și a medicinei personalizate.
Lansarea unui program național de informare și implicare a pacienților în cercetările medicale și studiile clinice.

ÎNCURAJAREA UNUI MOD DE VIAȚĂ SĂNĂTOS: PREVENȚIE, SPORT DE MASĂ, SUPORT PENTRU AFECȚIUNI MINTALE ȘI PREVENIREA CONSUMULUI DE SUBSTANȚE PERICULOASE.

Mortalitatea din cauze evitabile, în țara noastră, este de ~2 ori mai mare decât media UE, iar prevalența bolilor cronice cauzate de factorii de risc, precum nutriția, sedentarismul, poluarea sau consumul de alcool, este în creștere. Promovarea unui stil de viață sănătos nu înseamnă numai campanii de informare publică, ci dezvoltarea unor măsuri concrete de asigurare a accesului facil al românilor la mâncare de calitate și facilități sportive în mediul în care trăiesc. Vom oferi o șansă la o viață sănătoasă pentru fiecare, indiferent de localitatea din care provine sau posibilitățile materiale de care dispune, prin:

Programe de formare și certificare noi, pentru asistenți medicali și profesii conexe actului medical din sănătate, pentru a efectua servicii medicale preventive de bază, controale stomatologice de bază și a oferi sfaturi de prevenție, mai ales pentru comunitățile izolate.
Stimularea profesiilor medicale pentru a oferi servicii medicale preventive prin telemedicină, în special pentru zonele izolate.
Extinderea rolului farmaciștilor în oferirea de servicii de sănătate de bază: măsurarea tensiunii arteriale, verificarea glicemiei, administrarea vaccinurilor și consilierea în privința tratamentelor pentru afecțiuni minore.
Furnizarea serviciilor conexe actului medical (fizioterapie, dietoterapie, psihoterapie) la recomandarea medicului de familie sau a medicului de specialitate pentru reducerea timpului de așteptare și prevenirea complicațiilor afecțiunilor prin lipsa accesului rapid la aceste servicii.
Modernizarea programelor naționale de prevenție în boli cronice, prin introducerea de servicii digitale de monitorizare.
Campanie națională de reîmpădurire pentru a contracara poluarea excesivă.
Dezvoltarea și extindererea centrelor de recuperare medicală și paliație.
Readucerea sportului de masă ca prioritate națională reprezintă o necesitate a societății moderne. Modelul sportiv românesc este un amestec, este depășit de evoluțiile din economie și societate. Sedentarismul este o plagă care afectează marea majoritate a populației. Practicarea sportului și a mișcării, de la vârstele cele mai fragede, reprezintă o necesitate, în condițiile în care calitățile motrice și facultățile cognitive se dezvoltă împreună, la vârstele fragede. Voi lansa un Dialog Național pentru o nouă Cartă și Lege a Sportului, cu o atenție specială oferită Sportului pentru Toți, la toate vârstele și la toate nivelurile.
Voi susține implementarea unui program național de integrare a fizioterapeuților în școli, pentru a oferi sprijin și tratament copiilor cu limitări fizice. Aceștia vor colabora cu profesorii de educație fizică pentru a adapta activitățile sportive și pentru a asigura o dezvoltare armonioasă și sănătoasă a tuturor elevilor, indiferent de condiția lor fizică.
Voi promova măsuri fiscale care să încurajeze companiile să investească în sportul de masă.
Consumul de droguri a explodat în ultima vreme: se estimează că peste 1 milion de persoane a consumat, cel puțin o dată, droguri, și 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puțin un tip de drog de-a lungul vieții. Vom promova o politică de maximă severitate pentru traficanți și rețelele de droguri. Vom trata cu atenție cauzele și prevenția și vom promova o politică de sprijin, compasiune, și nu de ostracizare pentru victimele acestui flagel, inclusiv prin dezvoltarea unei rețele de clinici de reabilitare specializate.
Voi sprijini colaborarea între autoritățile locale, ONG-uri și comunități pentru implementarea programelor de prevenție și reabilitare, implicând inclusiv victimele care s-au recuperat, pentru a ajuta la integrarea socială. Voi iniția un program național funcțional de suport pentru familiile victimelor dependenței de droguri, oferind consiliere și resurse pentru a le ajuta să gestioneze impactul emoțional și psihologic.
Problemele mintale în rândul populației sunt acum mai bine conștientizate, cu 1 din 6 români diagnosticat cu tulburări psihice de tip anxietate și depresie. Dar ponderea adulților care auto-raportează că se confruntă cu riscul de depresie este mult mai mare, la nivel de 60% în 2022, peste media UE. În special, în rândul tinerilor, nu a existat șansa de a evita sau ameliora problemele de ordin mintal, prin lipsa unei înțelegeri profunde asupra provocărilor actuale și a unui suport adecvat în familii, în școli și societate.
Voi promova campaniile naționale pentru educarea populației despre sănătatea mintală, pentru a reduce stigma și a încuraja căutarea ajutorului la timp. Voi susține demersurile de modernizare a programului național de sănătate mintală și profilaxie în patologie psihiatrică cu introducere de servicii digitale și alte forme inovative de screening și terapie.

PERSOANE CU DIZABILITĂȚI ȘI NEVOI SPECIALE

O societate poate fi judecată și după modul în care își tratează cetățenii aflați în cele mai dificile situații. Instituțiile statului și politicile publice nu reușesc să ofere un sprijin suficient și eficient semenilor noștri cu dizabilități și nevoi speciale.

Vom pune un accent pe extinderea îngrijirilor medicale la domiciliu pentru persoanele cu dizabilități, oferindu-le astfel servicii personalizate, confortabile și accesibile, adaptate nevoilor lor specifice.
Vom propune înlesniri fiscale pentru firmele care angajează acest segment al populației.
Vom încuraja folosirea tehnologiei pe scară largă, inclusiv prin programul de subvenționare de ochelari pentru nevăzători, pe bază de inteligență artificială, inovație la nivel mondial brevetata de firma românească Lumen.
Voi iniția un program de subvenționare a dispozitivelor medicale și tehnologice necesare pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestor persoane (precum proteze, aparate auditive și alte echipamente tehnologice ce pot îmbunătăți calitatea vieții persoanelor cu dizabilități).
Voi promova accesibilitatea în toate clădirile publice și private, asigurând un mediu urban mai inclusiv.

O SCHIMBARE ADEVĂRATĂ ÎN RELAȚIA CU COMUNITATEA RROMĂ ȘI MINORITĂȚI.

În societatea noastră persistă un fenomen istoric de discriminare față de populația rroma și diverse grupe de minorități. Lipsa accesului la educație și formare profesională adecvată, a copiilor și tinerilor romi, reprezintă nu doar o gravă nedreptate socială, ci și un minus important pentru economia națională. Ascensorul social este în pană pentru o majoritate dintre aceștia.

Voi propune lansarea unui amplu program național de burse, stimulente și facilități pentru accesul la educație și formare a copiilor din familii sărace și de romi, inclusiv prin extinderea programului de masă caldă.
Voi propune un rol extins pentru Consiliul pentru Combaterea Discriminării, de la relațiile interetnice, la cele legate de alte minorități din societate.

VOLUNTARIAT, CULTURĂ, NATURĂ

Într-o lume tot mai agitată, în care provocările climatice, sociale și culturale se înmulțesc, România are nevoie de un nou model de implicare civică și de responsabilitate colectivă. Voluntariatul reprezintă una dintre cele mai nobile forme de participare civică, fiind un element esențial pentru consolidarea spiritului comunitar și pentru crearea unei coeziuni sociale puternice. Prin intermediul voluntariatului, românii pot contribui activ la protejarea și revitalizarea patrimoniului nostru natural și cultural, participând la un efort colectiv de reîntregire a identității noastre naționale și de consolidare a unei națiuni responsabile.

Pe lângă mediul natural, și patrimoniul cultural al României are nevoie de atenție specială, mai ales că multe dintre monumentele noastre sunt fie în paragină, fie în pericol de degradare. Prin mobilizarea voluntarilor în cadrul unor campanii naționale de restaurare și întreținere a monumentelor istorice, vom putea proteja această moștenire culturală pentru generațiile viitoare. Voluntariatul nu doar că va contribui la restaurarea patrimoniului cultural, dar va crește și conștientizarea importanței sale în rândul cetățenilor.

Implicarea activă în proiecte de voluntariat reprezintă și un mijloc de educație civică și de promovare a valorilor democratice și a responsabilității sociale. În acest sens:

Voi propune Parlamentului instituirea Zilei Naționale a Voluntariatului și Protejării Patrimoniului și Naturii, de ziua Pământului, ca zi liberă legal plătită pentru toți angajații care participă la acțiuni de voluntariat, oferind românilor oportunitatea de a-și manifesta concret implicarea în proiecte majore de impact comunitar și național. Fie că vorbim despre acțiuni de ecologizare, plantarea de arbori, salvarea patrimoniului cultural sau sprijinirea comunităților locale, această zi va deveni un simbol al angajamentului colectiv pentru o Românie mai verde, mai curată și mai solidară. În fiecare an, mii de români vor putea să se implice activ în astfel de proiecte, contribuind la consolidarea unui spirit de solidaritate națională și la protejarea bogățiilor naturale și culturale ale țării noastre.
Voi propune un sistem fiscal atractiv pentru firmele care își încurajează angajații să ia parte la acțiuni de voluntariat.
Voi aduce Mișcarea de Cercetași sub patronajul activ al Președintelui României.
Voi oferi patronajul Președintelui României pentru sprijinirea activităților de conservare a naturii și a satului românesc tradițional al fundațiilor Regelui Charles.

VÂRSTNICII ÎNTR-O ROMÂNIE CARE NU LASĂ PE NIMENI ÎN URMĂ

Calitatea vieții vârstnicilor din România este de multe ori în scădere față de anii lor de viață precedenți. Bătrânii noștri se luptă cu sărăcia, boala și frigul, de cele mai multe ori singuri. În contrast cu restul Europei, unde facilitățile medicale, sociale și financiare asigură pensionarilor o perioadă liniștită, binemeritată după o viață de muncă. Nevoile vârstnicilor sunt neadresate în România, jumătate dintre ei având nevoie de sprijin pentru a obține diverse informații, mulți au un sentiment acut de singurătate sau nevoie de sprijin material financiar sau prin îngrijiri la domiciliu.

Șansa la o viață de calitate pentru bătrâni nu vine numai din sistemul de pensii, a cărui stabilitate este necesar să o asigurăm, ci și din servicii dedicate de informare și îngrijire. Șansa la o viață frumoasă pentru persoanele cu dizabilități și pentru îngrijitorii acestora depinde și de modul în care ei pot continua să trăiască o viață activă în mijlocul comunităților din care fac parte. În acest sens:

Voi promova respectarea principiilor de incluziune și accesibilitate la nivelul diverselor instituții publice – de la servicii sanitare, la transport în comun și de la administrația publică, până la instituții culturale. Voi susține, de asemenea, inițiativele mult mai eficiente de multe ori ale societății civile, de susținere a bătrânilor și persoanelor cu dizabilități din România.
Voi fi garantul respectării obligațiilor sociale ale statului, inclusiv pentru creșterea și plata pensiilor la timp, susținute de o economie dinamică și de o forță de muncă în creștere și înalt calificată a sistemul medical, mecanisme mai bune de compensare și gratuități.
Dezvoltarea unor centre de internat specializate pentru bătrâni, cu facilități moderne și personal medical corespunzător.
Dezvoltarea unor facilități de socializare pentru vârstnici.
Facilități pentru turismul pentru vârsta a treia.
Centre de îngrijire paliativă la standarde europene – îngrijirea medicală și un sfârșit demn al vieții este un drept al fiecărui bătrân din România. Pentru mulți dintre românii plecați în străinătate soarta și starea părinților rămași în țară este cea mai mare sursă de îngrijorare.

SOLIDARITATE SOCIALĂ

Pentru a răspunde cât mai eficient tuturor provocărilor cu care se confruntă societatea românească, este necesară susținerea tuturor inițiativelor de antreprenoriat și solidaritate socială. De multe ori, societatea civilă, Biserica sau mediul privat au realizat mai mult decât statul român în susținerea persoanelor cu dizabilități, a vârstnicilor și bolnavilor, pentru reducerea violenței domestice, pentru copii sau persoane defavorizate și de etnie romă.

Ca președinte al României, voi promova:

Modelele de activități sociale civice, care trebuie susținute prin înlesniri fiscale și o politică proactivă a statului și a unei culturi a solidarității.
O politică proactivă și o cultură a solidarității în societate.
Susținerea activităților sociale ale mediului civic, privat și ale bisericilor.
Înlesniri fiscale pentru firmele care investesc în activități sociale.
Înființarea Observatorului Social (sub egida Președinției și a Academiei Române) pentru monitorizarea permanentă a stării sociale a cetățenilor, cu accent pe reducerea sărăciei, inegalitatea de șanse și acces la serviciile publice esențiale.

Demografie, natalitate și sprijinirea tinerelor familii

România se confruntă cu o depopulare galopantă: populația României a scăzut până la nivelul anilor ’60. 1 din 5 români locuiește în afara țării.

Voi trata depopularea țării, demografia și natalitatea ca pe o problemă de securitate națională. Voi susține implementarea de programe de educare, consiliere și sprijin pentru tinere, astfel încât avortul să fie ultima soluție.

Reducerea violenței domestice și stimularea egalității de gen

Un alt fenomen social care trebuie combătut energic, prin:

Redefinirea protocoalelor pentru gestionarea cazurilor de violență domestică.
Redefinirea fluxurilor și a modului de cooperare între Poliție, sistemul judiciar și centrele de sprijin pentru victime.
Înăsprirea legislației privind pedepsele pentru agresori.
Îmbunătățirea sistemului de consiliere psihologică și de protecție a victimelor (inclusiv consiliere psihologică și adăposturi mai sigure).
Introducerea unor programe educaționale în școli și comunități pentru prevenirea violenței domestice și creșterea gradului de conștientizare a fenomenului. Educație timpurie pentru combaterea misoginismului.
Mecanisme de promovare a leadershipului feminin și de susținere a femeilor de succes în diverse domenii.

DEMOGRAFIE, NATALITATE ȘI SPRIJINIREA TINERELOR FAMILII

România se confruntă cu o depopulare galopantă: populația României a scăzut până la nivelul anilor ’60. 1 din 5 români locuiește în afara țării.

REDUCEREA VIOLENȚEI DOMESTICE ȘI STIMULAREA EGALITĂȚII DE GEN

Un alt fenomen social care trebuie combătut energic, prin:

Redefinirea protocoalelor pentru gestionarea cazurilor de violență domestică.
Redefinirea fluxurilor și a modului de cooperare între Poliție, sistemul judiciar și centrele de sprijin pentru victime.
Înăsprirea legislației privind pedepsele pentru agresori.
Îmbunătățirea sistemului de consiliere psihologică și de protecție a victimelor (inclusiv consiliere psihologică și adăposturi mai sigure).
Introducerea unor programe educaționale în școli și comunități pentru prevenirea violenței domestice și creșterea gradului de conștientizare a fenomenului. Educație timpurie pentru combaterea misoginismului.
Mecanisme de promovare a leadershipului feminin și de susținere a femeilor de succes în diverse domenii.

LOCUINȚE PENTRU TINERI

Problema locuirii pentru tineri reprezintă deja o criză acută.

Voi promova un program de subvenționare a creditului sau chiriei pentru tinerii cu venituri modeste.
Simplificarea sistemului de autorizare din partea Consiliilor Locale și a Primăriilor pentru acest tip de construcții.
O atenție specială va trebui acordată problemei căminelor și spațiilor de cazare adecvate și accesibile pentru studenții și elevii veniți din mediul rural și din familii cu venituri modeste.

TINERI SĂNĂTOȘI MINTAL

Tinerii noștri se confruntă și cu probleme de natura psihică și emoțională. Această realitate trebuie recunoscută și confruntată. Voi milita pentru:

Îmbunătățirea sistemului de consiliere psihologică și suport emoțional în școli și implementarea unor programe eficiente anti-bullying.
Programe educaționale pentru tineri și părinți despre importanța sănătății mintale, gestiunea stresului și a anxietății.
Decontarea serviciilor de psihologie pentru a facilita accesul tinerilor la terapie și consiliere.

O NAȚIUNE CARE ÎȘI REGĂSEȘTE BUSOLA MORALĂ ȘI ÎȘI RESPECTĂ CREDINȚA ȘI TRADIȚIILE

Apărarea valorilor morale și spirituale, a tradițiilor și credinței reprezintă rolul moral al Președintelui României. Progresul și modernitatea trebuie să coexiste cu ancorele de tradiție ale națiunii:

Voi propune Parlamentului României instituirea unei Zile Naționale de Rugăciune, Recunoștință și Reconciliere de Sfântul Andrei, Ocrotitorul României.
Voi susține misiunea spirituală și socială a bisericilor din țară și din diaspora.

PAȘI IMEDIAȚI

Lansarea programului de creșe pentru educație timpurie de la 2 ani.
Instituirea unui mecanism integrat de încurajare a prezenței în mediul rural al profesorilor și cadrelor medicale.
Digitalizarea serviciilor medicale în sectorul public.
Finalizarea Dosarului Electronic al Pacientului.
Lansarea unui program de centre de îngrijiri paliative și extinderea serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici CDI.
Lansarea unui program de centre de tratament și reabilitare pentru victimele consumului de droguri și substanțe interzise.
Introducerea de indicatori de performanță în zona educației și sănătății, cu accent pe reducerea ratei analfabetismului funcțional și a mortalității infantile și din boli prevenibile.
Înființarea Observatorului Social sub egida Președinției și a Academiei Române pentru monitorizarea permanentă a stării sociale a cetățenilor, cu accent pe reducerea sărăciei, inegalității de șanse și acces la serviciile publice esențiale.
Lansarea Cartei Sportului și a unei noi legi a sportului de masă.

ANGAJAMENTUL 4: O ROMÂNIE RESPECTATĂ ȘI INFLUENTĂ ÎN EUROPA ȘI ÎN LUME

Politica externă a României trebuie să servească intereselor economice și de securitate ale cetățenilor noștri.

Voi promova folosirea tuturor instrumentelor statului pentru asigurarea păcii, securității și prosperității României.

Prima obligație a Președintelui României este de a veghea ca țara să rămână în pace, în siguranță, să fie respectată și influentă în Europa și în lume.

Într-o lume în profundă transformare, voi promova:

O nouă definiție a securității naționale, care să includă securitatea energetică, a infrastructurilor, agroalimentară și a protecției împotriva schimbărilor climatice.
O politică externă și o diplomație economică dedicată investițiilor, exporturilor și dezvoltării.
Investiția într-un brand de țară modern și atractiv.
O Românie în centrul politic și economic și nu la periferia Europei.
Dreptul de a ne proteja cetățenii, oriunde s-ar afla.

O ȚARĂ ÎN PACE, SIGURĂ, RESPECTATĂ ȘI INFLUENTĂ

Folosirea diplomației la nivel înalt nu este pentru confortul sau imaginea unui lider, ci pentru reprezentarea cu demnitate și avansarea intereselor României și ale românilor.

Șantiere de politică externă nefinalizate, nefructificate sau abandonate:

Aderarea neîntârziată și integrală la Spațiul Schengen. Voi folosi toate instrumentele politice, economice bilaterale și multilaterale pentru atingerea acestui obiectiv. Tergiversarea pe temei politic a acestui obiectiv va fi tratată ca un act de ostilitate împotriva României și va fi gestionat ca atare.
Finalizarea rapidă a aderării la OECD. De 20 de ani, România bâjbâie pe drumul către clubul economiilor dezvoltate. Am început acest drum, voi fi cel care îl va duce la bun sfârșit.
Ocuparea unui loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, după 20 de ani.
Găzduirea unui nou Summit NATO la București în 2030.
Pregătirea condițiilor pentru aderarea la Zona Euro.
Susținerea candidaturii comune Iași-Chișinău pentru Capitala Culturală Europeană.
Transformarea Festivalului George Enescu, a Festivalului de Teatru de la Sibiu și a festivalului de film de la Cluj (TIFF) în cele mai importante evenimente culturale din regiune. Voi susține alte mari orașe ale României să-și construiască evenimente de anvergură.
Voi conduce efortul de susținere sistematică a românilor pentru a ocupa poziții de influență în organizații internaționale, în companii și instituții academice internaționale.

Aș fi de acord cu creșterea puterii președintelui pentru că, cum avem acum înțelegerile acestea dintre PNL și PSD, președintele, dacă este de altă culoare politică, deja are rol cam fictiv, așa-i părerea mea. Ne trebuie un președinte puternic și pentru străinătate.” - A.I.

“Să aibă atribuții și competențe astfel încât să avem și noi un președinte, nu doar o poză de președinte. Eu i-aș oferi președintelui și o funcție în Parlament. Adică, să aibă și acolo un rol, să fie factor de decizie și în Parlament, nu știu, să poată să voteze, să îi poată controla într-un fel.” - DC

O NOUĂ DEFINIȚIE A SECURITĂȚII NAȚIONALE, CARE SĂ INCLUDĂ SECURITATEA ECONOMICĂ, ENERGETICĂ, A INFRASTRUCTURILOR, AGROALIMENTARĂ ȘI A PROTECȚIEI ÎMPOTRIVA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

Asigurarea securității naționale este prima datorie a Președintelui și cea mai importantă responsabilitate constituțională a sa. Într-o lume mai periculoasă decât oricând, de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, și cu un conflict în țara vecină, este foarte probabil ca următorul mandat prezidențial să fie marcat de crize internaționale profunde.

Ca membru NATO și UE, România este sub protecția celor mai solide garanții de securitate pe care le-a avut vreodată. Însă pacea nu se menține automat: pacea necesită efort și vigilență constantă, abilități diplomatice și strategice și leadership politic. Nicio țară nu se poate baza doar pe aliați, ci trebuie să aibă și propriile instrumente de apărare și acțiune strategică bine puse la punct. Forța politică, economică, militară, culturală și de soft power trebuie folosite conjugat pentru proiecția de forță și influență în regiunile învecinate.

Voi prezenta noului Parlament o nouă Strategie de Apărare și Securitate Națională, care va include și riscurile economice și de reziliență societală. Strategia va face obiectul unei ample consultări interne și externe și va fi prezentată Parlamentului cu respectarea prevederilor constituționale.

Voi înființa un Birou pentru Securitate Economică și Reziliență la nivelul Președinției, după modelul statelor aliate și partenere.

Voi promova ordinea publică și siguranța cetățeanului. România este, încă, una dintre cele mai sigure țări din Europa. Este mandatul Președintelui și al instituțiilor statului să păstrăm această situație. Va trebui să combatem energic riscurile tot mai diversificate de securitate și siguranță a cetățeanului. Voi sprijini MAI și structurile sale specializate în misiunea lor atât de importantă pentru societatea noastră.

ARMATĂ PUTERNICĂ, MODERNĂ ȘI CORECT FINANȚATĂ

După decenii de subfinanțare, Forțele Armate Române încep să recupereze din deficiențele legate de dotare și logistică adecvată. Multe din problemele sociale ale cadrelor militare active și în rezervă își așteaptă încă rezolvarea. Atractivitatea meseriei de militar, pentru tânăra generație, nu poate fi rezolvată decât prin predictibilitatea carierei și a obligațiilor statului față de militarii noștri.

Voi acționa pentru implementarea integrală a noilor planuri de apărare și descurajare ale NATO (DDA), care vor conduce la sporirea capacității forțelor armate să conducă operațiuni multi-domeniu (aerian, naval, terestru, în domeniul cibernetic și cel spațial). Vom relua, în CSAT, analiza planurilor de realizare a infrastructurilor de mobilitate militară, introducând criterii specifice de performanță și termene constrângătoare.

Voi propune în CSAT și voi prezenta Parlamentului Planul de înzestrare Armată 2035. Dotarea Armatei Române va trebui să intre în logica de bugetare multianuală, să prioritizeze tranziția accelerată la echipamente de tip NATO, post-sovietice și să promoveze producția autohtonă pe scară cât mai largă. Industria de apărare și de industrii cu dubla întrebuințare civil-militară trebuie să redevină un motor economic pentru țară. Planul de înzestrare Armata 2035 va trebui să aibă o componentă legată și de capacitatea de offset pentru achizițiile preconizate.

Voi încuraja sectorul privat românesc să joace un rol mai important, în aceeași logică de a avea campioni regionali și în acest sector.

Voi încuraja participarea României, ca acționar, la consorții industriale occidentale, în scopul accelerării transferului de producție și tehnologie către economia românească. Vom folosi capacitatea de producție a tuturor șantierelor navale și a industriei aeronautice românești pentru a juca un rol regional important în industria de apărare.

Serviciile de informații. Creșterea și diversificarea riscurilor la adresa securității naționale fac rolul serviciilor noastre de informații mai important decât oricând. Securitatea energetică, cibernetică, agroalimentară și democratică a țării, combaterea politicii agresive de spionaj, dezinformare și interferența în alegeri a Federației Ruse și a altor actori statali și non-statali ostili au crescut exponențial. Umbra fostei Securități asupra prestigiului serviciilor de informații trebuie să înceteze. Este esențial să sprijinim continuarea proceselor de modernizare și profesionalizare interne, a asigurării unui control civil eficient și credibil și a respectării stricte a rolului constituțional și instituțional al acestora. La fel ca în cazul altor instituții ale statului, serviciile de informații vor contribui decisiv și la agenda de renaștere națională în domeniul specific de activitate.

România trebuie să devină un centru global de expertiză în domeniul cibernetic și al rezilienței, construind pe existența Centrului de Competente Cyber al Uniunii Europene și al Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC). Vom relua inițiativa ca România să găzduiască un Centru ONU pentru prevenirea calamităților naturale.

O DIPLOMAȚIE ECONOMICĂ PENTRU INVESTIȚII ȘI DEZVOLTARE. UN BRAND DE ȚARĂ MODERN ȘI ATRACTIV

Președintele trebuie să fie cel mai vizibil și activ promotor al României, nu numai în politica externă, dar și pe plan economic internațional, în atragerea de investiții, exporturi, cultură și promovarea și apărarea tradițiilor românești. Se impune revenirea Institutului Cultural Român sub autoritatea Președinției României. Avem nevoie și de un nou mecanism de promovare a imaginii României prin crearea unui Consiliu Strategic pentru Promovarea României, în care reprezentanții instituțiilor cu atribuții în domeniu să lucreze într-un mecanism de codecizie cu reprezentanții mediului privat, al exportatorilor, turismului, al mediilor universitare, culturale și științifice.

De asemenea, este necesar un Fond pentru Diplomație Comercială, sub forma unui mecanism public-privat de finanțare a activităților de diplomație comercială ale Președintelui, activități care ar ocupa o mare parte din agenda sa. Parțial finanțat direct de la Administrația Prezidențială, dar în majoritate, finanțat prin contribuții private, transparente, din partea mediului de afaceri românesc.

REORIENTAREA DIPLOMAȚIEI ROMÂNEȘTI CĂTRE PROMOVAREA COMERȚULUI

Reorientarea diplomației românești către promovarea comerțului și a companiilor noastre pe piețele internaționale, în special din afara Europei. Este nevoie de o schimbare de mentalitate în întregul Corp Diplomatic. Ambasadele României trebuie să înțeleagă că prima lor misiune este cea economică și că Președintele va măsura performanța lor în funcție de succesul firmelor românești pe aceste noi piețe și al investițiilor care vin spre România din aceste țări – în special în sectoare strategice și tehnologice. Așa cum ambasadorii occidentali merg de mână cu firmele lor la autoritățile române, trebuie să vedem ambasadorii noștri punând interesele economice ale țării ca o obligație permanentă. Trebuie să declanșăm o nouă eră în diplomația economică românească. În sens mai larg, este timpul să depolitizăm și să reprofesionalizăm corpul diplomatic și consular român, introducând criterii transparente de selecție și promovare profesională.

ROMÂNIA ÎN CENTRUL, NU LA PERIFERIA EUROPEI. O PUTERE MULTI-REGIONALĂ ȘI O NAȚIUNE DE PRIM RANG ÎN EUROPA

România este al 6-lea cel mai mare stat din UE ca populație și număr de europarlamentari și al 8-lea ca suprafață. Dar are în continuare o abordare provincială, timidă și fără viziune. Ca națiune, dacă nu ceri ce vrei și nu știi ce faci, rămâi în afara marilor jocuri — un spectator care primește ce i se dă, în loc să ia ce i se cuvine.

România are toate argumentele pentru a-și impune și proteja interesele, dar asta cere leadership, profesionalism și, mai ales, acțiune. Trebuie să recuperăm timpul pierdut, să ne multiplicăm eforturile de acțiune externă și să facem ce nu s-a făcut în ultimii mulți ani de stagnare și de lipsa de implicare și viziune pe dosarele europene.

Președintele reprezintă România în Consiliul European. 80% din legislația națională derivă din legislația UE. Este nevoie de un alt mod de reprezentare a țării noastre, inclusiv în pregătirea pozițiilor și apărarea intereselor României în Uniunea Europeană.

Una dintre cauzele proastei reprezentări în Europa și a slabei capacități de absorbție a fondurilor europene, inclusiv din PNRR, o reprezintă arhitectura instituțională de gestionare a problematicii europene în România, inclusiv a relației dintre Președinte – reprezentând România în Consiliul European – și alte structuri din guvern (MAE, Ministerul Fondurilor Europene, ministerele și agențiile care ne reprezintă în consiliile sectoriale). Pentru o mai bună coordonare a problematicii europene, voi propune un Consiliu pentru Afaceri Europene, după modelul francez de succes, organism de coordonare între Președinție și Guvern, cu sarcina de a pregăti pozițiile României pe toate dosarele europene. Președintele, conlucrând strâns cu MAE și cu europarlamentarii români, va mobiliza toate pârghiile statului și toți factorii de influență relevanți pentru a face progrese majore pe marile teme de interes național în Europa, precum:

Implicarea tuturor actorilor din societate pentru a dezvolta capacitatea de negociere și de pregătire a marilor dosare europene. Uniunea Europeană se schimbă, iar România nu poate aștepta pasiv și docil negocierile dintre “cei mari”. Suntem printre cei mari și trebuie să începem să ne comportăm ca atare. De la renegocierea Politicii Agricole Comune, la noul spațiu Schengen și de la Uniunea Bancară la politica industrială, energetică și de mediu, de la politica de cercetare și inovare, la politica externă și de securitate, interesele României vor trebui apărate la un alt nivel de competență, intransigență și creativitate.
Negocierea intransigentă, dar inteligentă a următorului buget UE 2027-2035, care include tranziția de la PNRR. Mizele financiare pentru România vor fi uriașe și va fi nevoie de un efort al întregului aparat de stat, sub direcția unui președinte care știe ce face. Vom continua să solicităm resurse pentru politica de coeziune, inclusiv pentru dezvoltare rurală, irigații, depozitare și susținerea fermelor de subzistență și semi-subzistență în cadrul Politicii Agricole Comune.
Aderarea la Triunghiul Weimar (Franța, Germania, Polonia), cu beneficii pentru statutul nostru geopolitic. România are relații apropiate cu toate cele trei țări, iar în contextul evoluțiilor de securitate din zonă includerea noastră în acest format ar putea crea o nouă axă de influență Est-Vest și Nord-Sud în Europa.
Vom revitaliza parteneriatele strategice cu Azerbaidjan, Georgia, Coreea de Sud și vom investi în relațiile bilaterale cu Japonia, India, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudita, Israel, Egipt, Maroc și alte țări arabe.
Vom relansa relațiile în Africa, Caucaz și Asia Centrală. România are nevoie de un sistem de alianțe și relații bilaterale de substanță, care să întărească alianțele multilaterale din care facem parte, precum NATO, și care să deschidă diplomației și economiei românești noi oportunități.
Voi propune o Alianță tehnologică între America, Israel și România (AIR), folosind inclusiv importanța populației înalt educată și investitorii cu origini evreiești din România și celelalte țări.

ROMÂNIA PUTERE MULTI-REGIONALĂ

De prea multa vreme, România a încetat să joace un rol determinant în regiunile care ne înconjoară – Europa Centrală, Balcanii de Vest, zona extinsă a Mării Negre. În condițiile blocajelor din Grupul Visegrad, vom continua să fortificam relația cu Polonia și Cehia. Noua geografie politică a Europei, de după declanșarea războiului din Ucraina, a deplasat centrul politic de greutate al Europei către Est. Aderarea Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei și a Balcanilor de Vest la Uniunea Europeană și, eventual, la NATO, va face ca România și Polonia să devină puteri regionale și europene de prim rang.

Vom continua să sprijinim Ucraina în lupta sa pentru suveranitate și a drumului său euroatlantic. Această susținere trebuie să primească din partea vecinilor noștri respectul cuvenit pentru interesele României și a comunității românești din Ucraina. Sunt inacceptabile măsurile discriminatorii împotriva libertății religioase și a drepturilor minorității românești. Bisericile românești din Ucraina trebuie să aibă libertatea de afiliere la Biserica Ortodoxă Română, după exemplul Republicii Moldova. Această soluție ar rezolva și preocupările legitime ale Ucrainei despre interferența nepermisă a Bisericii Ortodoxe Ruse în subminarea statalității Ucrainei.

ADERAREA REPUBLICII MOLDOVA LA UNIUNEA EUROPEANĂ

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va rămâne prioritatea centrală a politicii externe a României.

Vom investi în crearea unui spațiu economic și agroindustrial comun.

Voi propune Guvernului înființarea unui post de viceprim-ministru dedicat relației cu Republica Moldova și voi desemna un Înalt Reprezentant al Președintelui României pentru Republica Moldova, reprezentat de o personalitate care deține dublă cetățenie.

Podurile de flori vor trebui completate prin conectarea prin infrastructuri rutiere, feroviare, de energie și fibră optică. Conform strategiei europene, vom sprijini interconectarea României cu Republica Moldova și Ucraina prin cale ferată cu ecartament european, un proiect istoric care va decupla Moldova și Ucraina de interdependența față de ecartamentul sovietic și va permite integrarea acestora în rețeaua coridoarelor de transport europene. Contribuția României și a Republicii Moldova la reconstrucția Ucrainei se va axa pe dezvoltarea Coridorului European BBA, care leagă Mările Baltică, Neagră și Egee; acest coridor ne va consolida poziția ca centru regional pentru întreaga regiune a Flancului Estic al Uniunii și ne va conecta cu Chișinău, Odesa, Cernăuți și Lviv.

În plan cultural, voi susține candidatura comună a Iașiului și Chișinăului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană.

UN ALT MOD DE A LUCRA ȘI SUSȚINE DIASPORA

Bazat pe dreptul românilor de a locui unde doresc și pe dreptul internațional al statului român de a-i proteja acolo unde sunt și de a le oferi sprijin instituțional adecvat, fie că e vorba de asigurarea dreptului la pensie, servicii consulare digitalizate sau recunoașterea automată a diplomelor pentru țările OECD.

Românii, de orice etnie ar fi și oriunde s-ar afla peste granițe, ca imigranți sau, precum aromânii, de exemplu, ca vechi minorități în acele țări, trebuie să știe că România va fi întotdeauna casa lor, unde pot oricând să revină. Suntem un singur popor și este datoria politicienilor să facă din România o casă primitoare.

PAȘI IMEDIAȚI

Prezentarea, în Parlament, a noii Strategii de Apărare și Securitate și a Planului Armata 2035.
Cooptarea în CSAT a instituțiilor care concură la noua definiție a securității naționale.
Înființarea Consiliului pentru Afaceri Europene.
Revenirea ICR sub coordonarea Președinției și lansarea Consiliul Strategic pentru Promovarea României.
Lansarea Casei România și a Portalului O Singură Națiune. Organizarea primului Summit al Intelectualității Românești la Putna, în 2025.
Lansarea Comisiei George Emil Palade.
Aderarea completă la spațiul Schengen.
Încheierea negocierilor de aderare la OECD.