Reuniunea informală a miniștrilor de externe din țările membre NATO, care a avut loc miercuri și joi la Oslo, capitala Norvegiei – orașul natal al Secretarului General Jens Stoltenberg-, a avut o încărcătură simbolică aparte. Ea s-a desfășurat chiar în locul în care, an de an, se decernează Premiul Nobel pentru Pace. Cum NATO este o alianță eminamente defensivă, iar pacea este un obiectiv implicit, nu se putea găsi un cadru mai potrivit pentru această reuniune importantă.

A fost o discuție informală foarte deschisă, foarte francă, în pregătirea Summit- ul NATO de la Vilnius, capitala Lituaniei, care va avea loc peste câteva săptămâni, între 11 și 12 iulie.

Subiectele pe care le-am abordat au fost foarte importante. Am analizat, în primul rând, situația războiului din Ucraina și perspectivele de integrare euroatlantică ale acestei țări. Aliații speră ca, până la Summitul de la Vilnius, să găsească un consens pentru a reconfirma angajamentul ca Ucraina să devină, la momentul potrivit, un membru al NATO. Până atunci, țările membre se concentrează pe acordarea de sprijin politic și practic, astfel încât Ucraina să învingă în acest război nedrept provocat de către Federația Rusă.

Vom adopta un pachet multianual de sprijin, cu o finanțare solidă, care va asigura capacitatea Ucrainei de descurajare și apărare pe termen lung, va ajuta la reconstruirea sectorului său de securitate și apărare și tranziția acestei țări de la doctrinele, echipamentele și instruirea din epoca sovietică, la interoperabilitatea deplină cu NATO.

O altă discuție foarte importantă se referă la sprijinirea partenerilor vulnerabili ai NATO, cum este, de pildă, Republica Moldova, unde noi, românii, avem un interes direct. Summit-ul Comunității Politice Europene, care s-a desfășurat joi cu succes la Chișinău, s-a bucurat de protecția NATO. Aeronavele AWACS ale NATO au vegheat ca cerul Republicii Moldova să fie liber, liniștit, iar liderii europeni să se poată întâlni și să decidă cu privire la viitorul european al acestei țări.

Balcanii de Vest au fost, de asemenea, pe agenda reuniunii informale. Este foarte important ca prin prezența NATO, prin descurajarea de la escaladare a celor două părți implicate, să fim siguri că nu avem un conflict în Est si unul în Vest. O astfel de evoluție, pe care nu o dorim, ar afecta inclusiv România, dacă ne raportăm la geografia țării noastre.

Am discutat, de asemenea, despre cum să aprofundăm colaborarea cu partenerii noștri din regiunea Indo-Pacific, dar și despre deciziile ce vor fi luate la Vilnius în legătură cu cheltuielile de apărare ale Aliaților. 2% trebuie să reprezinte baza la care toți trebuie să se raporteze și sper, ca lider politic și ca lider politic român, să putem să avem și dividente în industria de apărare din țările NATO, inclusiv în România.

Ultimul subiect abordat a fost cum să asigurăm reziliența noastră, cum să reușim să ne protejăm împotriva atacurilor cibernetice, hibride, dezinformării. Sistemul nostru democratic are nevoie să reziste dezinformării, intoxicării și știrilor false care abundă, din păcate, în ultima perioada.

Până la următoarea întâlnire informală a miniștrilor de externe, care va avea loc la Praga, în capitala Cehiei, ne pregătim pentru Summitul de la Vilnius, unde pentru noi, pentru flancul estic, cea mai importantă veste este cea legată de întărirea apărării și descurajării. Vom adopta noi planuri de apărare, iar România, flancul estic, întreaga Alianță, vom fi mai siguri, mai protejați decât oricând.